Generalități

Nervul abducens reprezintă a șasea pereche de nervi cranieni. Nervul abducens este un nerv motor, care inervează doar mușchiul drept lateral al globului ocular. Acest mușchi este responsabil cu mișcarea de abducție a ochiului.

Originea reală a nervului abducens

Originea reală a nervului abducens se află într-un nucleu de la nivelul eminenței terres, pe triunghiul pontin al planșeului ventriculului IV. Acest nucleu face parte din coloana somatomotorie dorsală a triunghiului cerebral (gasesti aici mai multe informatii despre trunchiul cerebral).

Originea aparentă a nervului abducens

Originea aparentă a nervului abducens se află în șanțul bulbo-pontin, lateral de foramen caecum al lui Vicq-d’Azyr, deasupra eminențelor bulbare.

Traiectul și raporturile nervului abducens

Nervul abducens are un traiect în sus și lateral. El străbate sinusul cavernos, trece în orbită prin fisura orbitară superioară și merge la mușchiul drept lateral al ochiului.

În funcție de raporturile nervului abducens, sunt descrise trei porțiuni:

1.      Porțiunea retrosinusală

Aceasta este cuprinsă între originea nervului și sinusul cavernos. Porțiunea retrosinusală este înconjurată inițial de o prelungire a durei mater, străbate spațiul subarahnoidian, având raporturi:

-medial: cu trunchiul arterial bazilar;

-lateral: cu nervul facial și cu cel auditiv;

-posterior: cu puntea;

-anterior: cu șanțul bazilar.

Ulterior pătrunde în dura mater și încrucișează fața postero-superioară și marginea superioară a stâncii temporalului. Apoi, nervul trece prin canalul Dorello, care e format de ligamentul sfenopiertros. Ligamentul sfenopietros se întinde de la vârful stâncii temporalului la marginea laterală a lamei patrulatere a sfenoidului.

2.      Porțiunea sinusală

Porțiunea sinusală străbate sinusul cavernos, astfel trecând între artera carotidă internă și peretele lateral al sinusului. În grosimea sinusului se găsesc nervii oculomotor, trohlear, oftalmic. Porțiunea sinusală se anastomozează cu plexul simpatic pericarotidian.

3.      Porțiunea antesinusală

Această porțiune pătrunde în orbită prin extremitatea medială a fisurii orbitale superioare, alături de nervul nazociliar și oculomotor. Porțiunea antesinusală se încheie în orbită, pe fața medială a mușchiului drept lateral, în apropierea extremității posterioare a acestuia.

Patologia nervului abducens

Leziunea nervului abducens

• duce la paralizia mușchiului drept lateral. Astfel, ochiul va devia către medial datorită mușchiului drept medial care nu mai întâmpină opoziție în acțiune. Persoana afectată poate să-și întoarcă ochiul ipsilateral dinspre lateral spre medial, însă nu mai mult lateral de atât. Paralizia nervului duce mai departe la strabismul medial. De asemenea, pacientul poate experimenta diplopia orizontală. Diplopia poate să fie redusă prin rotirea ușoară a capului, astfel încât bărbia să fie îndreptată spre partea afectată. În cazul lezării ambilor nervi abducens apare privirea încrucișată.

Leziunea nucleului abducens

• are aceleași consecințe ca și leziunea nervului abducens, la care se mai adaugă inabilitataea de a roti ochiul contralateral către medial, când individul încearcă să privească înspre parta leziunii. Aceasta situație poartă numele de paralizia privirii laterale. Aceasta apare deoarece nucleul lezat nu mai poate asigura stimulii excitatori nucleului oculomotor contralateral și a corpilor neuronali, care își transmit fibrele să inerveze mușchiul drept medial.

Lezarea unilaterală a fasciculului longitudinal medial: oftalmoplegia internucleară

Chiar dacă nervii oculomotor, trohlear, abducens nu sunt afectați, dacă există o leziune unilaterală a fasciculului longitudinal medial, ochii se vor putea mișca în toate direcțiile, însă mișcările orizontale nu vor avea loc într-un mod conjugat.

În caz de leziune a fasciculului longitudinal medial drept, pacientul își poate roti ochii spre dreapta, însă când privește spre stânga, ochiul drept nu se va putea roti spre interior, în timp ce ochiul stâng se va roti fără probleme spre exterior. În concluzie, acestă leziune devine evidentă doar în timpul mișcării orizontale conjugate, când ochiul drept privește spre partea stângă.

Sindromul „unu și jumătate”

Aceasta este o patologie rară, determinată de o leziune aflată în apropierea nucleului abducens. Aceasta implică nucleul abducens ipsilateral, dar și fibrele fascicului longitudinal medial cu originea în nucleul abducens contralateral.

În caz că leziunea este prezentă în apropierea nucleului abducens stâng, observăm următoarele:

1.      Axonii motoneuronilor formează nervul abducens stâng. Acest inervează dreptul lateral stâng, iar afectarea sa duce la paralizia mușchiului drept lateral stâng.

2.      Dacă neuronii internucleari găzduiți de nucleul abducens stâng sunt afectați, fibrele lor care trec în fasciculul longitudinal medial nu vor forma sinapse excitatorii cu motoneuronii nucleului oculomotor contralateral care inervează mușchiul drept medial de pe partea dreaptă.

3.      Dacă fibrele din neuronii internucleari din nucleul abducens drept sunt afectate, acestea nu vor forma sinapse excitatorii cu motoneuronii nucleului oculomotor stâng, care inervează dreptul medial de pe partea stângă. Astfel, dacă pacientul va privi spre stânga, mișcarea de abducție a ochiului stâng nu va avea loc, la fel și mișcarea de adducție a ochiului drept în timpul privirii orizontale conjugate spre stânga. Când se încearcă privirea spre dreapta, ochiul drept va răspunde normal, va face abducție, pe când cel stâng nu va realiza adducția. Mișcarea de adducuție simultană a ambilor ochi nu este afectată, rezultând că leziunea devine evidentă doar în cazul mișcării orizontale conjugate.