Căutare
Căutare
Toate procedurile
Analiza detaliată
Analiza detaliată
Sindromul XX masculin, cunoscut și sub denumirea de sindromul “De La Chapelle”, reprezintă o anomalie genetică rară. Acesta are o prevalență de aproximativ un caz la 20.000-25.000 de persoane. Sindromul XX masculin se caracterizată prin prezența unui fenotip masculin la o persoană cu cariotip feminin (46, XX).
Această patologie, sindromul XX masculin, se prezintă în general prin statură joasă, testicule de mici dimensiuni, criptorhidie (testicule necoborâte), hipospadias (poziționarea anormală a meatului urinar), ginecomastie (dezvoltarea sânilor la bărbați), sterilitate. Frecvent, pacientul cu acest sindrom se prezintă la medic după pubertate.
În mod normal, în celulele corpului există un număr de 46 de cromozomi sau, mai exact, 23 de perechi. Primele 22 de perechi de cromozomi (câte una moștenită de la fiecare părinte) sunt identice la ambele sexe. Ultima pereche, reprezentată de cromozomii XX la femeie și XY la bărbat, determină sexul unui individ.
La nivelul gonadelor, atât la sexul feminin, cât și la cel masculin, se formează gameții (ovulele la femei, respectiv spermatozoizii la bărbați). Spermatogeneza, prin intermediul meiozei, începe de la o celula diploidă, 46, XY în cazul sexului masculin, și duce la formarea a 2 gameți haploizi: 23, X si 23, Y. Spermatozoidul cu cromozomul Y conține, în mod normal, gena SRY, responsabilă de apariția caracterelor sexuale primare masculine.
Sindromul “De La Chapelle” se datorează unei erori apărute în timpul meiozei masculine. În cadrul acestui proces, există o etapă în care informația dintre cromozomii pereche se încrucișează, realizându-se astfel o recombinare ce duce la propagarea diversității în lumea vie în general. Din cauze încă incomplet elucidate, în cadrul acestei recombinări, pot apărea o serie de erori. În cazul sindromului XX masculin, în 80% din cazuri, gena SRY de pe cromozomul Y este translocată fie pe cromozomul X, fie pe un alt cromozom. Există și un procent de 20% de cazuri în care gena SRY nu este prezentă în materialul genetic al acestor persoane. La aceste cazuri, se consideră că alte gene implicate în determinarea sexului ar fi afectate.
Sindromul „ De La Chapelle” SRY pozitiv
Bărbații cu sindromul XX masculin ce prezintă gena SRY arată cel mai frecvent normal, aceștia identificându-se cu sexul masculin. Ei prezintă caracterele sexuale primare masculine: organe genitale bărbătești și testicule.
Toți bărbatii cu sindromul XX masculin sunt infertili (nu pot avea urmași). Acest lucru se datorează lipsei informațiilor genetice de pe cromozomul Y implicate în spermatogeneză. Tot datorită lipsei unor gene ce se găsesc normal pe cromozomul Y, bărbații cu acest sindrom mai pot prezenta hipostatură, testicule de mici dimensiuni și ginecomastie.
Sindromul „ De La Chapelle” SRY negativ
Persoanele cu sindromul XX masculin ce nu au gena SRY prezintă frecvent, încă de la naștere, o serie de anomalii vizibile. Majoritatea pot prezenta hipospadias, când deschiderea tractului urinar nu este poziționată pe vârful penisului. Criptorhidia (necoborârea testiculelor în sacul scrotal) este, de asemenea, un element des întâlnit.
Uneori, un pacient SRY negativ poate prezenta și o serie de caractere specifice sexului feminin: prezența uterului și a trompelor uterine. Bărbații cu sindromul XX pot avea ginecomastie sau chiar dezvoltarea sânilor în timpul pubertății ori pubertate întârziată.
Ca și în cazul celor SRY pozitiv, acești pacienți sunt infertili și prezintă o statură mai mică, raportată la statura medie a bărbaților. Trăsaturile fizice ale acestora pot varia mai mult față de cei SRY pozitiv. Majoritatea pacienților diagnosticați cu acest sindrom de la naștere ori din copilărie sunt crescuți ca bărbați.
La un număr mic de cazuri SRY negativ, persoanele cu sindromul XX masculin prezintă hermafrodism. Acest lucru înseamnă că aceste persoane au atât țesut testicular, cât și ovarian la nivelul gonadelor. Pacienții în cauză se nasc frecvent cu organe sexuale externe ambigue, acestea prezentând caracteristici masculine, cât și feminine. În această situație, este necesară corecția chirurgicală.
Se poate ridica suspiciunea diagnosticului de sindrom XX masculin în cazul persoanelor ce prezintă anomalii vizibile încă de la naștere. În cazul copiilor cu caractere fizice normale, suspiciunea diagnosticului poate apărea în timpul pubertății, când se pot dezvolta sânii. În majoritatea cazurilor, diagnosticul se pune abia când bărbații cu sindrom XX masculin sunt evaluați pentru infertilitate.
În momentul în care se suspicionează sindromul XX masculin, se recomandă un examen endocrinologic și unul citogenetic. Prin examenul endocrinologic se poate obiectiva insuficiența testiculară, iar prin examenul citogenetic se poate determina cariotipul 46, XX și eventual prezența ori absența genei SRY. Nu trebuie exclus diagnosticul diferential cu disgenezia gonadică, sindromul Klinefelter, mozaicismele cromozomilor sexuali.
Pacienților diagnosticați înainte sau în timpul pubertății cu sindromul XX masculin li se recomandă consult endocrinologic și tratament hormonal de substituție. Acesta are rolul de a contribui la dezvoltarea normală a organismului. Cei aflați sub tratament de substituție hormonală trebuie supravegheați periodic întrucât prezintă un risc crescut pentru cancer de prostată, osteoporoză și modificarea funcției hepatice și a profilului lipidic.
Pacienții cu anomalii ale organelor genitale sau cei ce prezintă ginecomastie, pot necesita tratament chirurgical.
Bărbații cu sindrom XX masculin dar cu organe genitale externe și testicule normale nu necesită tratament.
Prognosticul bărbaților cu sindrom „De La Chapelle” este foarte bun. Intervenția chirurgicală poate corecta anomaliile fizice. Pacientii cu sindrom XX masculin au o inteligență și o durată de viață normală. Toți bărbații afectați de acest sindrom sunt infertili.
Accident ischemic tranzitor , Accident vascular cerebral (AVC) , Cefaleea - durerea de cap Epilepsia
Hipertensiunea arteriala (HTA) , Gastroenterita , Pielonefrita acută Lupusul eritematos sistemic - LES
© Copyright 2025 NewsMed - Toate drepturile rezervate.