Căutare
Căutare
Toate procedurile
Analiza detaliată
Analiza detaliată
Zuphadera 300 mg se comercializează sub formă de pulbere şi solvent pentru suspensie injectabilă cu eliberare prelungită. Fiecare flacon de Zypadhera conţine ca substanță activă pamoat de olanzapină monohidrat echivalent cu olanzapină 210 mg. După reconstituire fiecare ml de suspensie conţine 150 mg olanzapină. Olanzapina este un antipsihotic, antimaniacal şi stabilizator de dispoziţie cu profil farmacologic larg, care include mai multe sisteme de receptori. Ca excipienți, Zypadhera conține:
Acest medicament este indicat a fi administrat ca tratament de întreţinere la pacienţi adulţi cu schizofrenie care au fost stabilizaţi suficient în timpul tratamentului fazei acute cu olanzapină administrată oral.
Administrarea de Zypadhera nu este indicată în următoarele situații:
În urma studiilor clinice și farmacologice efectuate, s-au decelat următoarele categorii de reacții adverse.
Din această categorie cele mai frecvent raportate sunt:
Sunt foarte frecvent menționate următoarele reacții adverse:
Au o frecvență de apariție crescută următoarele reacții adverse:
Pot apărea:
Au fost raportate următoarele:
Dintre acestea, cele mai raportate sunt:
Pot fi întâlnite:
Au fost raportate următoarele reacții adverse:
Din această categorie cele mai menționate reacții adverse sunt:
Au fost frecvent raportate:
Dintre acestea, cele mai întâlnite sunt:
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare.
Simptomele de supradozaj foarte frecvente includ tahicardie, agitaţie/agresivitate, dizartrie, diferite simptome extrapiramidale şi reducerea stării de conştienţă, de la sedare până la comă. Alte manifestări semnificative de supradozaj sunt delirium, convulsii, comă, sindrom neuroleptic malign posibil, deprimare respiratorie, aspiraţie traheobronşică, hipertensiune sau hipotensiune arterială, aritmii cardiace şi stop cardiorespirator. S-au raportat cazuri letale în urma supradozajului acut cu numai 450 mg, dar s-a raportat şi supravieţuirea după un
supradozaj acut cu aproximativ 2 g de olanzapină administrată oral.
Nu există un antidot specific pentru olanzapină.
Zypadhera nu trebuie utilizat pentru tratamentul pacienţilor cu schizofrenie cu stare de agitaţie acută sau cu stare psihotică severă, care necesită controlul rapid al simptomatologiei.
Olanzapina nu este recomandată la pacienţii cu psihoze şi/sau tulburărilor de comportament asociate demenţei deoarece determină creşterea mortalităţii şi a riscului de accident vascular cerebral.
Nu se recomandă utilizarea olanzapinei în tratamentul psihozei asociate cu agoniştii dopaminergici la pacienţii cu boala Parkinson. În studiile clinice, s-a raportat foarte frecvent şi mai frecvent decât cu placebo agravarea simptomatologiei parkinsoniene şi a halucinaţiilor.
Sindromul neuroleptic malign este o afecţiune care pune viaţa în pericol, asociată cu medicaţia antipsihotică. Cazuri rare raportate ca sindromul neuroleptic malign au fost, de asemenea, asociate cu tratamentul oral cu olanzapină. Manifestările clinice ale sindromului neuroleptic malign sunt hiperpirexie, rigiditate musculară, alterarea stării mintale şi semne de instabilitate vegetativă (puls neregulat sau oscilaţii tensionale, tahicardie, diaforeză şi aritmii cardiace). Alte semne pot include creşterea creatin fosfokinazei, mioglobinurie (rabdomioliză) şi insuficienţă renală acută. Dacă bolnavul dezvoltă semne şi simptome care indică sindromul neuroleptic malign sau prezintă febră mare inexplicabilă fără alte manifestări clinice ale sindromului neuroleptic malign, administrarea tuturor medicamentelor antipsihotice, inclusiv olanzapina, trebuie întreruptă.
Pacienţii trataţi cu oricare medicamente antipsihotice, inclusiv Zypadhera, trebuie monitorizaţi pentru apariţia semnelor şi simptomelor de hiperglicemie (ca de exemplu polidipsie, poliurie, polifagie şi stare de slăbiciune), iar la pacienţii diabetici şi la pacienţii cu
factori de risc pentru apariţia diabetului zaharat se recomandă monitorizarea clinică adecvată pentru detectarea deteriorării controlului glicemic. Greutatea corporală trebuie monitorizată regulat, de exemplu la iniţierea tratamentului, la 4, 8 şi 12 săptămâni după începerea tratamentului şi apoi trimestrial.
Ca urmare a efectelor olanzapinei în primul rând asupra sistemului nervos central, este necesară prudenţă atunci când aceasta se administrează în asociere cu alte medicamente cu acţiune centrală şi cu alcoolul etilic.
Nu există studii cu control adecvat şi specific la femeile gravide. Pacientelor trebuie să li se recomande să-şi anunţe medicul dacă devin gravide sau intenţionează să devină gravide în timpul tratamentului cu olanzapină. Cu toate acestea, deoarece experienţa la om este limitată, olanzapina nu trebuie folosită în timpul sarcinii decât dacă beneficiul potenţial justifică riscul potenţial pentru făt. Nou-născuţii expuşi la medicamente antipsihotice (inclusiv olanzapină) în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină au risc de reacţii adverse, incluzând simptome extrapiramidale şi/sau de întrerupere, care pot varia după naştere din punct de vedere al severităţii şi duratei. S-au raportat agitaţie, hipertonie, hipotonie, tremor, somnolenţă, insuficienţă respiratorie sau tulburări de alimentare. Prin urmare, nou-născuţii trebuie monitorizaţi cu atenţie.
Pacientelor trebuie să li se recomande să nu alăpteze în timpul tratamentului cu olanzapină.
Înaintea administrării Zypadhera, pacienţii trebuie trataţi iniţial cu olanzapină administrată oral pentru a se stabili tolerabilitatea şi răspunsul la tratament. În funcție de doza orală de olanzapină administrată, se poate urma următoarea schemă de tratament:
Pe parcursul primei sau primelor două luni de tratament pacienţii trebuie monitorizaţi atent pentru apariţia semnelor de recădere. Ameliorarea stării clinice a pacientului în cursul tratamentului antipsihotic poate dura de la câteva zile până la câteva săptămâni. Pe parcursul acestei perioade pacienţii trebuie monitorizaţi atent. În funcţie de starea clinică individuală dozele pot fi ajustate pe parcursul tratamentului.
Zypadhera nu este indicat pentru tratamentul pacienţilor vârstnici decât dacă s-a stabilit un regim de dozaj bine tolerat şi eficace cu olanzapină administrată oral. Nu este indicată folosirea de rutină a unei doze iniţiale mai mici (150 mg/4 săptămâni), dar aceasta trebuie luată în considerare la pacienţii cu vârsta de 65 ani sau peste, atunci când factorii clinici o justifică.
Zypadhera nu trebuie utilizat decât dacă s-a stabilit un regim de dozaj bine tolerat şi eficace cu olanzapină administrată oral. La aceşti pacienţi trebuie luată în considerare o doză iniţială mai mică.
Nu este necesar ca doza iniţială şi intervalul dintre doze să fie modificate de rutină la nefumători în comparaţie cu fumătorii.
Siguranţa şi eficacitatea Zypadhera la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu a fost stabilită.
Zypadhera trebuie administrat doar prin injectare intramusculară adâncă în zona gluteală de către personal medical instruit asupra tehnicilor de injectare corecte şi în locaţii ce permit ţinerea sub observaţie şi accesul la asistenţă medicală corespunzătoare în caz de supradozaj.
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Deoarece olanzapina poate produce somnolenţă şi ameţeli, pacienţii trebuie avertizaţi în legătură cu manevrarea utilajelor, inclusiv a vehiculelor.
Pacienţii trebuie sfătuiţi să nu conducă vehicule sau să nu manvreze utilaje pentru restul zilei după administrarea injecţiei, datorită posibilităţii apariţiei sindromului post-injectare, eveniment care determină simptome corespunzătoare supradozajului de olanzapină.
A nu se păstra la frigider sau congela.
Perioada de valabilitate a produsului nedesfăcut este de 2 ani.
© Copyright 2024 NewsMed - Toate drepturile rezervate.