1. Denumire, compoziție și clasa de medicamente din care face parte Apidra

Apidra 100 Unităţi/ml se comercializează sub formă de soluţie injectabilă. Fiecare flacon de Apidra conţine soluţie injectabilă 10 ml, echivalent cu 1000 Unităţi de insulină glulizin. Insulina glulizin este produsă prin tehnologia ADN-ului recombinant din Escherichia coli. Ca și excipienți, Apidra conține:

• Metacrezol
• Clorură de sodiu
• Trometamol
• Polisorbat
• Acid clorhidric concentrat
• Hidroxid de sodiu
• Apă pentru preparate injectabile

2. Indicații și contraindicații Apidra

Acest medicament este indicat a fi administrat în tratamentul diabetului zaharat la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 6 ani sau peste, atunci când este necesar tratamentul cu insulină.

Apidra nu este recomandat pacienților ce prezintă hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi anterior. De asemenea, acest medicament nu trebuie administrat pacienților ce prezintă hipoglicemie.

3. Reacții adverse și supradozajul cu Apidra

În urma studiilor clinice și farmacologice efectuate, s-au decelat următoarele categorii de reacții adverse posibile.

Tulburări metabolice şi de nutriţie

Foarte frecvent apărută este hipoglicemia. În general, simptomele de hipoglicemie apar brusc. Aceastea includ transpiraţii reci, piele umedă şi palidă, fatigabilitate, nervozitate sau tremor, anxietate, senzaţie neobişnuită de oboseală sau slăbiciune, confuzie, dificultate de concentrare, somnolenţă, senzaţie de foame excesivă, tulburări vizuale, cefalee, greaţă şi palpitaţii. Hipoglicemia poate deveni severă şi poate duce la pierderea conştienţei şi/sau convulsii şi poate determina afectarea temporară sau permanentă a funcţiei cerebrale şi chiar deces.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

În timpul tratamentului cu insulină, pot să apară reacţii locale de hipersensibilitate (eritem, edem şi prurit la locul injectării). Aceste reacţii sunt de obicei tranzitorii şi dispar pe parcursul tratamentului. Lipodistrofia poate să apară la locul injectării ca rezultat al omiterii alternării locului de injectare din cadrul unei regiuni.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Sunt mai puțin frecvente, însă se pot întâlni: reacţii sistemice de hipersensibilitate. Reacţiile sistemice de hipersensibilitate pot include urticarie, constricţie toracică, dispnee, dermatită alergică şi prurit. Cazurile severe de alergie generalizată, incluzând reacţia anafilactică, pot pune viaţa în pericol.

Este importantă raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare.

Supradozajul

Hipoglicemia poate să apară ca rezultat al unui exces de activitate a insulinei comparativ cu aportul alimentar şi consumul energetic. Nu sunt disponibile date specifice cu privire la supradozajul cu insulină glulizin. Cu toate acestea, hipoglicemia se poate dezvolta în etape consecutive.

Episoadele hipoglicemice uşoare pot fi tratate prin administrare orală de glucoză sau produse zaharoase. De aceea, se recomandă ca pacienţii diabetici să aibă întotdeauna la ei zahăr cubic, dulciuri, biscuiţi sau suc de fructe îndulcit cu zahăr. Episoadele de hipoglicemie severă trebuie tratate de către personal medical specializat.

4. Atenționări speciale și interacțiuni cu alte substanțe Apidra

Trecerea unui pacient la un alt tip sau la o altă marcă de insulină trebuie efectuată sub supraveghere medicală strictă.

Hiperglicemie

Administrarea unor doze incorecte sau întreruperea tratamentului, mai ales în cazul pacienţilor cu diabet insulino–dependent, pot determina hiperglicemie şi cetoacidoză diabetică, situaţii cu potenţial letal.

Hipoglicemie

Momentul apariţiei hipoglicemiei depinde de profilul de acţiune al insulinelor utilizate şi, de aceea, se poate modifica atunci când se schimbă regimul terapeutic. De asemenea, ajustarea dozei poate fi necesară dacă pacienţii depun activitate fizică crescută sau îşi modifică regimul alimentar obişnuit. Exerciţiul fizic întreprins imediat după masă poate creşte riscul de hipoglicemie. După o injecţie cu analogi cu acţiune rapidă, hipoglicemia poate să apară mai devreme decât după insulina umană solubilă. Reacţiile de hipoglicemie sau hiperglicemie necorectate pot determina pierderi ale conştienţei, comă sau deces. Necesarul de insulină poate fi modificat în timpul unei afecţiuni asociate sau al unor tulburări emoţionale.

Erori de medicație

Au fost raportate erori de medicaţie în care alte insuline, în special insuline cu durată de acţiune lungă, au fost administrate accidental în locul insulinei glulizin. Întotdeauna trebuie verificată eticheta insulinei înaintea fiecărei injecţii pentru a evita erorile de medicaţie între insulina glulizin şi alte insuline.

Asocierea cu pioglitazonă

Au fost raportate cazuri de insuficienţă cardiacă atunci când pioglitazona a fost utilizată în asociere cu insulină, în special la pacienţii cu factori de risc pentru dezvoltarea insuficienţei cardiace. Acest lucru trebuie avut în vedere dacă se ia în considerare tratamentul asociat cu pioglitazonă şi Apidra. Dacă este utilizată asocierea, pacienţii trebuie supravegheaţi pentru identificarea de semne şi simptome ale insuficienţei cardiace, creştere în greutate şi edeme. Tratamentul cu pioglitazonă trebuie întrerupt la apariţia oricărei deteriorări a simptomatologiei cardiace.

Interacțiuni

Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile farmacocinetice. Pe baza cunoştinţelor empirice despre medicamente similare, este puţin probabil să apară interacţiuni farmacocinetice semnificative clinic. O serie de substanţe afectează metabolizarea glucozei şi pot impune ajustarea dozei de insulină glulizin şi o monitorizare deosebit de atentă.

Substanţele care pot accentua efectul de scădere a glicemiei şi susceptibilitatea la hipoglicemie includ medicamentele antidiabetice orale, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), disopiramida, fibraţii, fluoxetina, inhibitorii monoaminooxidazei (IMAO), pentoxifilina, propoxifenul, salicilaţii şi sulfonamidele antibacteriene.

Substanţele care pot reduce efectul de scădere a glicemiei includ glucocorticoizii, danazolul, diazoxidul, diureticele, glucagonul, izoniazida, derivaţii de fenotiazină, somatropina, medicamentele simpatomimetice (de exemplu epinefrina [adrenalina], salbutamolul, terbutalina), hormonii tiroidieni, estrogenii, progestogenii (de exemplu din contaceptivele orale), inhibitorii de protează şi medicamentele antipsihotice atipice (de exemplu olanzapina şi clozapina).

Sarcina și alăptarea

Datele provenite din utilizarea insulinei glulizin la gravide sunt inexistente sau limitate (mai puţin de 300 de rezultate obţinute din sarcini).

Este necesară prudenţă atunci când medicamentul se prescrie la femei gravide. Este esenţială monitorizarea atentă a controlului glicemic. Este esenţial pentru pacientele cu diabet zaharat pre–existent sau de sarcină să menţină un control metabolic bun în timpul sarcinii. Necesităţile de insulină pot să scadă în primul trimestru şi, în general, cresc în trimestrele doi şi trei. Imediat după naştere, necesităţile de insulină scad rapid.

Nu se cunoaşte dacă insulina glulizin se excretă în laptele uman, dar, în general, insulina nu se elimină în laptele matern şi nu se absoarbe după administrare orală. Mamele care alăptează pot necesita ajustarea dozei de insulină şi a dietei.

5. Doze și mod de administrare Apidra

Apidra trebuie utilizată în regimuri terapeutice care includ o insulină cu durată de acţiune intermediară sau prelungită sau analogi de insulină bazală şi poate fi utilizată în asociere cu medicamente antidiabetice orale. Doza de Apidra trebuie ajustată în mod individual.

Insuficiență renală

În general, proprietăţile farmacocinetice ale insulinei glulizin nu se modifică la pacienţii cu insuficienţă renală. Cu toate acestea, necesarul de insulină poate fi redus în prezenţa insuficienţei renale.

Insuficiență hepatică

Nu s-au efectuat studii privind proprietăţile farmacocinetice ale insulinei glulizin la pacienţii cu disfuncţie hepatică. La pacienţii cu insuficienţă hepatică, necesarul de insulină poate fi diminuat datorită capacităţii reduse de gluconeogeneză şi metabolizării reduse a insulinei.

Vârstnici

La pacienţii vârstnici cu diabet zaharat sunt disponibile date farmacocinetice limitate. Deteriorarea funcţiei renale poate determina reducerea necesarului de insulină.

Copii și adolescenți

Nu există informaţii clinice suficiente cu privire la administrarea Apidra la copii cu vârsta sub 6 ani.

Mod de administrare

Apidra poate fi administrată intravenos. Administrarea pe această cale trebuie efectuată de către personalul medical. Apidra nu trebuie amestecată cu soluţie de glucoză sau soluţie Ringer sau cu oricare altă insulină.

Apidra poate fi utilizată în perfuzia subcutanată continuă de insulină, în sisteme cu pompă adecvate pentru administrarea insulinei în perfuzie, prevăzute cu catetere şi rezervoare corespunzătoare. Pacienţii care utilizează perfuzia subcutanată continuă de insulină trebuie instruiţi în detaliu cu privire la utilizarea sistemului cu pompă.

Apidra trebuie administrată sub formă de injecţie subcutanată cu puţin timp (0–15 min) înainte de masă sau imediat după masă sau în perfuzie subcutanată continuă cu ajutorul pompei de perfuzie. Apidra trebuie administrată subcutanat în peretele abdominal, coapsă sau muşchiul deltoid sau în perfuzie continuă în peretele abdominal. În cadrul aceleiaşi regiuni (abdomen, coapsă sau muşchi deltoid), locurile injectării şi ale perfuzării trebuie alternate de la o injecţie la alta. Viteza absorbţiei şi, consecutiv, debutul şi durata acţiunii, pot fi influenţate de locul injectării, exerciţiul fizic şi alţi factori. Injectarea subcutanată în peretele abdominal asigură o absorbţie puţin mai rapidă decât de la nivelul altor locuri de injectare.

Este necesară prudenţă pentru a se asigura că nu s-a pătruns într-un vas de sânge. După injectare, locul injectării nu trebuie masat. Pacienţii trebuie instruiţi să folosească tehnici corecte de injectare.

6. Alte informații Apidra

Capacitatea de concentrare şi de reacţie a pacientului poate fi afectată datorită hipoglicemiei, hiperglicemiei sau, de exemplu, datorită tulburărilor vizuale. Aceasta poate constitui un risc în situaţiile în care aceste capacităţi au o importanţă deosebită (de exemplu conducerea unui vehicul sau folosirea utilajelor). Pacienţii trebuie atenţionaţi să-şi ia toate măsurile de precauţie pentru a evita hipoglicemia în timp ce conduc vehicule. Acest aspect este important îndeosebi pentru pacienţii la care simptomele de avertizare a hipoglicemiei sunt reduse sau absente sau care au episoade frecvente de hipoglicemie. Trebuie evaluat dacă în aceste situaţii este posibilă conducerea de vehicule.

Perioada de valabilitate este de 2 ani.

A se păstra la frigider (2°C – 8°C).

A nu se congela.

A nu se pune Apidra lângă pereţii congelatorului sau pachetul cu lichid de congelare din lada frigorifică.

A se ţine flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină.

În absenţa studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu niciun alt medicament în afară de insulină umană NPH. În cazul utilizării unei pompe de perfuzie de insulină, Apidra nu trebuie amestecată cu alte medicamente.