Căutare
Căutare
Toate procedurile
Analiza detaliată
Analiza detaliată
Aldurazyme este comercializat sub forma Aldurazyme 100 U/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă. Substanța activă este laronidaza, o formă recombinată de a-L-iduronidazei obținută prin tehnologia ADN-ului recombinant. Aldurazyme este o enzimă specifică hidrolitică lizozomală care este utilizată în tratamentul unor mucopolizaharidoze.
Aldurazyme este indicat în tratamentul formelor Hurler și Hurler-Scheie ale mucopolizaharidozei I. Se folosește și pentru tratamentul formelor moderate și severe ale sindromului Scheie. Balanța risc-beneficiu este încă în evaluare pentru formele ușoare ale acestei afecțiuni.
Aldurazyme a dovedit îmbunătățirea funcției respiratorii și capacității de mers. Nu au fost evaluate și efectele asupra manifestărilor nervos centrale din cadrul afecțiunilor.
Alergia la substanța activă laronidaza sau la oricare dintre excipienții produsului contraindică utilizarea Aldurazyme.
Ca în cazul oricărui medicament, administrarea Aldurazyme pot apărea o serie de reacții adverse. Acestea pot fi prezente în orice combinație. Nu vor fi prezente toate reacțiile simultan. Nu toate reacțiile adverse se vor manifesta pe parcursul tratamentului. Nu toți pacienții manifestă aceleași reacții adverse. Atunci când apar aceste manifestări, anunțați-vă medicul curant.
Majoritatea reacțiilor adverse semnalate, prezente la 53% dintre pacienți, au fost reacțiile asociate cu perfuzia, discutate la punctul 5.2.
Tulburări ale sistemului nervos – cefalee
Tulburări vasculare – eritem facial tranzitor
Tulburări gastro-intestinale – greață, durere abdominală
Tulburări musculo-scheletice și ale țesutului conjunctiv – artralgie, artropatie, durere la nivelul extremităților, dorsalgie
Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat – erupție cutanată tranzitorie
Tulburări generale și la locul de administrare – reacție la nivelul locului de administrare a perfuziei, febră
Tulburări ale sistemului imunitar – reacția anafilactică
Tulburări ale sistemului nervos central – amețeli, parestezie
Tulburări psihice – neliniștea
Tulburări vasculare – paloare, extremități reci, hipotensiune arterială
Tulburări cardiace – tahicardie
Tulburări gastro-intestinale – diaree, vărsături
Tulburări respiratorii, mediastinale și toracice – tuse, dispnee, detresă respiratorie
Tulburări musculo-scheletice și ale țesutului conjunctiv – dureri musculo-scheletice
Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat – prurit, urticarie, angioedem, alopecie, hiperhidroza, transpirații reci
Tulburări generale și la locul de administrare – simptomatologie asemănătoare gripei, fatigabilitate, senzație de frig, senzație de cald, frisoane
Modificări paraclinice – creșterea temperaturii corporale, scăderea saturației în oxigen
Tulburări respiratorii, mediastinale și toracice – tahipnee, hipoxie, cianoză, bronhospasm, stop respirator
Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat – edem periferic, edem laringian, edem facial, eritem
Tulburări generale și la locul de administrare – extravazarea
Nu au fost raportate cazuri de supradozaj. În cadrul studiilor clinice au fost administrate de doze de 1.2 mg/kgc și 1/8 mg/kgc, față de dozele uzuale de 0.58 mg/kgc recomandate în tratamentul pacienților. Reacțiile adverse raportate nu au diferit de cele din cardul tratamentului clinic uzual.
Nu au fost efectuate studii care să evalueze interacțiunile Aldurazyme cu alte medicamente. Există posibilitatea ca Aldurazyme să interacționeze cu alte medicamente care sunt metabolizate de citocromul P450.
Nu au fost evaluate efectele Aldurazyme asupra abilităților de a conduce vehicule si a opera mașinării.
În timpul tratamentului cu Aldurazyme, ca și cu alte medicamente administrate în perfuzie intravenoasă, pot apărea reacții asociate perfuziei. Acestea sunt reprezentate de orice efect advers care apare în timpul administrării perfuziei sau pe parcursul zilei în care s-a administrat perfuzia. Cele mai frecvente manifestări raportate au fost febra, vărsăturile, tahipneea, hipoxia, cianoza, eritemul și frisoanele.
Este necesară monitorizarea atentă a pacienților în timpul administrării unei perfuzii cu Aldurazyme.
Existența unei afecțiuni severe a căilor respiratorii superioare a fost asociată cu reacții severe, iar pacienții necesită monitorizare continuă pentru a se putea interveni în timpul cel mai scurt în cazul apariției unei urgențe medicale.
Prezența afecțiunilor acute în momentul tratamentului cu Aldurazyme crește riscul apariției reacțiilor asociate cu perfuzia. Este necesară o evaluare completă a stării clinice a pacientului înaintea începerii tratamentului.
În urma unui studiu s-a tras concluzia că majoritatea pacienților urmează să dezvolte anticorpi IgG la laronidază, în special în primele 3 luni ale tratamentului. Pacienții care prezintă anticorpi la laronidoză sau cei care au manifestat reacții asociate perfuziei necesita precauții suplimentare la administrarea Aldurazyme.
Reacțiile ușoare asociate perfuziei pot fi gestionate prin scăderea vitezei perfuziei și administrarea medicamentelor antihistaminice si/sau antipiretice (paracetamol sau ibuprofen). Dacă pacientul a mai manifestat astfel de reacții se optează pentru premedicație cu antihistaminice si/sau antipiretice, permițând continuarea tratamentului.
În cazul apariției unei reacții severe perfuzia va fi oprita până la dispariția simptomelor. Se va lua în calcul administrarea de medicamente antihistaminice si/sau antipiretice. Pefuzia se poate relua ulterior, la o viteză scăzută la 1/2 – 1/4 din viteza perfuziei la care a apărut reacția.
În cazul administrării medicamentului după apariția unei reacții severe asociate cu perfuzia, sau în cazul apariției frecvente a reacțiilor asociate cu perfuzia vor fi luate în calcul premedicația cu antihistaminice și/sau antipiretice și reducerea vitezei de perfuzare.
Aldurazyme se administrează sub formă de perfuzie intravenoasă sub supravegherea unui cadru medical cu experiență în tratamentul bolilor ereditare de tipul mucopolizaharidozei I.
Se recomanda administrarea a 100 U/kg o dată pe săptămână.
Perfuzia va administra inițial 2 U/kg/h și va fi crescuta treptat, la intervale de 15 minute, pana la un maxim de 43 U/kg/h, daca acest lucru este tolerat. Volumul total trebuie administrat pe parcursul a 3-4 ore.
Dacă Aldurazyme este administrat pentru prima dată, sau după o pauză lungă, caz în care crește posibilitatea apariției reacțiilor de hipersensibilitate, se recomandă premedicația. Cu aproximativ 60 de minute inainte de începerea tratamentului se administrează antihistaminice și/sau antipiretice (paracetamol sau ibuprofen). Pot exista indicații clinice de utilizare a premedicației și pentru administrări ulterioare.
Dozele nu necesită ajustare.
Eficacitatea Aldurazyme nu a fost evaluată pentru pacienții de peste 65 de ani. Nu se poate recomanda o schemă de administrare specifică.
Nu există suficiente date clinice care să infirme sau să confirme siguranța utilizării Aldurazyme în sarcină. Studiile efectuate în laboratoare pe animale nu au evidențiat apariția efectelor nocive asupra sarcinii, dezvoltării embrio-fetale, nașterii sau dezvoltării postnatale. Nu se cunosc riscurile materno-fetale asociate cu administrarea la om. Aldurazyme trebuie administrat în cadrul unei sarcini doar dacă este absolut necesară utilizarea acestui medicament.
Aldurazyme se elimină în laptele matern. Cum nu există suficiente date clinice cu privire la expunerea nou-născuților la acest medicament, administrarea acestuia la femeile care alăptează este de evitat.
Nu există date clinice suficiente pentru a putea fi evaluate efectele Aldurazyme asupra fertilității.
© Copyright 2024 NewsMed - Toate drepturile rezervate.