Carcinomul bazocelular – caracteristici generale

Carcinomul bazocelular este o tumoră epitelială malignă localizată la nivelul epidermului. Este considerat a fi cel mai frecvent tip de neoplasm al pielii. Carcinomul bazocelular apare pe zonele de tegument expuse frecvent la soare, cel mai adesea întâlnindu-se la nivelul capului şi gâtului, urmate de trunchi şi membre. Sunt amintite şi carcinoame bazocelulare cu localizări mai puţin obişnuite: regiunea urogenitală şi conjuctivală. Carcinomul bazocelular este o tumoră cutanată, cu malignitate locală, rar metastazantă, dezvoltată la nivelul stratului bazal al epidermului. Deşi nu metastazează frecvent, carcinomul bazocelular poate fi cauza unei morbidităţi semnificative datorită recurenţei sale. Peste 20% dintre aceste carcinoame sunt urmate de o regresie spontană.

Carcinomul bazocelular prezintă o prevalenţă mai mare în ultimii ani. Incidenţa sa este uşor mai crescută la sexul feminin. Grupul de vârstă care prezintă cel mai ridicat număr de cazuri este de la 55 la 72 ani, dar este importantă de notat creşterea frecvenţei apariţiei sale la populaţia tânără.

Factori de risc pentru carcinomul bazocelular

În etiologia carcinomului bazocelular sunt implicaţi numeroşi factori:

  • expunerea cronică la radiaţiile ultraviolete – factor declanşator major
  • radiaţiile ionizante
  • factori genetici: fototipul cutanat 1 si 2 (rasa albă)
  • afecţiuni genetice preexistente
  • carcinogeni chimici: arsenic, gudroane, hidrocarburi policiclice aromate
  • imunodepresia
  • injuria cutanată cronică (răni care nu se vindecă)
  • inflamații cronice ale pielii
  • complicațiile arsurilor, cicatricilor, infecțiilor pielii
  • expunerea la surse artificiale de lumină (solarul)
  • Xeroderma pigmentosum este o afecţiune ce predispune la îmbătranirea rapidă a pielii expuse la soare. Manifestările incipiente sunt reprezentate de modificări pigmentare, urmate de progresia carcinomului bazocelular, carcinomului scuamos celular şi melanomului.
  • Sindromul de nev celular bazal (Sdr. Gorlin) este caracterizat prin apariţia de multiple carcinoame bazale, cu debutul la o vârstă tânără.
  • Sindromul Bazex reprezintă o afecţiune ce prezintă ca şi particularitate degenerarea foliculară (pete “de gheaţă” în special pe faţa dorsală a mâinii, numeroase carcinoame bazocelulare, absenţa transpiraţiei şi hipotricoză congenitală).

Carcinomul bazocelular – Forme clinice

Carcinomul bazocelular prezintă un aspect sidefiu-perlat cu telangiectazii şi poate să apară ca simple papule sau sub formă de noduli. În formele superficiale se evidenţiază plăci eritematoase asemănătoare unei dermatite. Sunt descrise cinci aspecte clinice distincte ale carcinoamelor bazocelulare:

  1. nodulo-ulcerativ (include ulcus-rodens, cel mai frecvent tip)
  2. pigmentat
  3. morfeiform sau fibros
  4. superficial
  5. fibroepiteliomul.

În plus, există 3 sindroame clinice în care această neoplazie, carcinomul bazocelular, reprezintă o caracteristică specifică: sindromul nevilor bazocelulari, nevul bazocelular linear unilateral şi sindromul Bazex.

Din punct de vedere histologic, carcinoamele bazocelulare, pot fi împărţite în nediferenţiate şi diferenţiate. Carcinoamele bazocelulare diferenţiate către structurile firului de păr sunt denumite keratocite, cele către glandele sebacee: carcinoame bazocelulare chistice, iar cele către glandele apocrine: carcinoame bazocelulare adenoide. Carcinoamele bazocelulare nediferenţiate, denumite şi carcinoame solide, se împart în circumscrise şi infiltrative. În peste 75% din  carcinoamele bazocelulare se descoperă prezenţa melanocitelor şi a melaninei. Melanina este pigmentul produs de către melanocitele benigne care colonizează tumora. Aceste neoplasme sunt denumite general carcinoame bazocelulare pigmentate.

Variante rare de carcinom bazocelular

Reprezintă sub 10% din totalul carcinoamelor bazocelulare. O mare parte dintre ele nu au aspecte clinice specifice, fiind întâlnite în cazuri izolate. Acestea sunt câteva exemple ale variantelor rare de carcinom bazocelular:

  • tipurile de carcinoame bazocelulare cu celule clare
  • tipul cu celule în „inel cu pecete”
  • carcinomul bazal cu celule granulare
  • carcinomul bazocelular cu celule gigante.

Aspectul la microscopia electronică şi caracteristicile imunohistochimice

Ţesutul canceros prezintă două componente majore: celulele canceroase şi stroma. Stroma este un ţesut conjunctivo-vascular non tumoral prezent în toate tipurile de cancer (nu şi în leucemie), cu rol esenţial în nutriţia, creşterea şi diseminarea tumorală. Stroma neoplasmelor prezintă aspecte diferite, în funcţie de caracteristicile tumorii.

În carcinomul bazocelular, stroma conjunctivă proliferează odată cu tumora şi este aranjată în fascicule paralele în jurul masei tumorale, astfel încât pare să existe o relaţie între parenchimul tumorii şi stroma sa. Stroma adiacentă maselor tumorale poate căpăta un aspect de mucus. Sunt frecvente cazurile în care apar zone retractile ale stromei dintre insulele tumorale, ceea ce duce la dezvoltarea lacunelor peritumorale.

Diagnosticul şi diagnosticul diferenţial al carcinomului bazocelular

În scop diagnostic, se efectuează biopsia cutanată. Examenul histopatologic al porţiunii excizate este singurul mod care poate stabili diagnosticul de certitudine. Dermatoscopia este folosită doar pentru formele pigmentare. Carcinomul bazocelular prezintă caracteristici destul de tipice, dar, în anumite situaţii, ridică probleme de diagnostic diferenţial cu următoarele afecţiuni:

  • Carcinomul spinocelular cu perle keratotice
  • Tricoepiteliomul
  • Tumori sebacee
  • Nevii melanocitici
  • Psoriazis
  • Cilindromul

 Evoluţie şi prognostic

Evoluţia este în general lentă, desfăşurându-se pe perioade întinse (ani de zile). Recidivele carcinomului bazocelular sunt mai frecvente în leziunile localizate la nivelul nasului. Carcinomul bazocelular este o tumoră invazivă doar la nivel local, diseminarea având loc rar, cu metastaze prezente la mai puţin de 0,01% dintre pacienti. Morbiditatea creşte proporţional cu profunzimea invaziei tumorale. Infecţiile reprezintă o altă cauză frecventă de morbiditate. Riscul de apariţie al unui nou carcinom bazocelular primar este ridicat la persoanele de sex masculin, cu vârsta de peste 60 de ani şi localizare la nivelul trunchiului.

    Carcinomul bazocelular – tratament

Tratamentul are o mare importanţă pentru evoluţia şi prognosticul carcinomului bazocelular. Scopul tratamentului carcinomului bazocelular este distrugerea sau înlăturarea completă a tumorii cu cel mai bun rezultat estetic. Factorii care influenţează alegerea metodei sunt reprezentaţi de: tipul de carcinom bazocelular, localizarea şi mărimea tumorii, vârsta pacientului, starea medicală şi preferinţele acestuia, alte tratamente aplicate anterior, experienţa medicului şi costul intervenţiei.

  1. Excizia chirurgicală este “standardul de aur” al carcinomului bazocelular şi are avantajul examinării histopatologice, un rezultat estetic bun şi o rată de vindecare de 95%.
  2. Chirurgia micrografică Mohs are o rată de supravieţuire până la 5 ani de 99%.  Este indicată în carcinomul bazocelular primitiv mare sau cu margini imprecis şi în cel recidivant.
  3. Chiuretarea şi electrocauterizarea sunt tehnici recomandate pentru carcinomul bazocelular mic, bine delimitat, nodular sau superficial.
  4. Criochirurgia este larg utilizată pentru carcinoamele izolate.
  5. Laserul cu CO2 se utilizează pentru tumorile cu risc redus. Totodată, se poate combina această metodă cu chiuretajul, fiind utilă în cazul tumorilor mari sau multiple superficiale.
  6. Radioterapia este utilizată pentru pacienţii care au contraindicaţii pentru efectuarea intervenţiei chirurgicale sau pentru cei la care aceasta ar fi mutilantă.
  7. Terapia locală cu chimioterapice şi imunomodulatori este recomandată în cazul carcinoamelor mici şi superficiale, având o rată de vindecare de peste 65%. În plus, aceştia pot fi folosiţi pentru profilaxie şi menţinere la pacienţii care sunt predispuşi la dezvoltarea de multiple carcinoame cum sunt cei cu sindromul de nevus celular bazal. Se administrează 5-Fluorouracil 5%, Imiquimod 5%, cremă sau Interferon alfa-2b intralezional.
  8. Erivedge (vismodegib) este un medicament ce a fost aprobat relativ recent pentru adulţii diagnosticaţi cu carcinom bazocelular, cu extindere şi în alte părţi ale corpului, care a recidivat după o intervenţie chirurgicală sau care nu poate fi tratat prin altă metodă.  Medicamentul este o capsulă care se administrează pe cale orală o dată pe zi.
  9. Terapia fotodinamică este eficientă pentru carcinomul bazocelular superficial, cu avantaje deosebite în cazul leziunilor multiple şi mari, având un timp de vindecare scurt.

  Carcinomul bazocelular – Concluzii!

  • Creșterea incidenței cancerului cutanat non-melanomatos, alături de îmbătrânirea populației, accentuează nevoia prevenției și a tratamentelor curative.
  • Noile metode terapeutice sunt necesare datorită recurenței, tumorilor multiple, metodelor complicate de tratament, rezultatelor cosmetice și reacțiilor adverse locale.
  • Cu toate acestea, cel mai eficient mod de reducere a epidemiei tumorilor maligne cutanate non-melanomatoase este  reprezentat de evitarea factorilor declanşatori. Prevenția sub diverse forme, care țintește atât reducerea expunerii la radiații ultraviolete cât și detecția timpurie a acestor neoplazii este esenţială.

Suntem pe social media

Like us!