Balanita circinată reprezintă inflamaţia glandului penian. Balanita care cuprinde şi inflamaţia prepuţului este denumită balanopostită. Această afecţiune are o incidenţă de aproximativ 1 la 30 în cazul bărbaţilor necircumscrişi, iar în cazul tinerilor de 1 la 25. Riscul cel mai mare de a dezvolta o formă de balanită îl prezintă băieţii mai mici de 4 ani şi bărbaţii necircumscrişi. Balanita poate afecta şi femeile. În cazul acestora, balanită se manifestă prin inflamarea clitorisului.

Etiologia in balanita circinata

Cauzele instalării balanitei pot fii multiple. Printre acestea se enumeră:

• Infecţia cu Candida albicans

Infecţia cu Candida albicans este una dintre cele mai comune cauze.

• Bolile sexuale

Bolile sexuale ce pot cauza balanita cuprind infecţiile cu Chlamydia, Treponema (sifilis), virusul Herpes simplex.

• Afecţiuni ale pielii

Astfel de afecţiuni ale pielii ce pot determina apariţia balanitei sunt: psoriazisul, eczemele, diferite forme ale dermatitei, lichenul plan. În unele cazuri, balanita poare fi asociată cu diferite forme ale cancerului, precum cancerul de piele.

• Iritaţii

Acestea pot fi cauzate de factori iritanţi precum: substanţe utilizate la fabricarea prezervativelor, a lubrifianţilor, a spemicidelor; diferiţi detergenţi sau săpunuri folosite pentru spălarea lenjeriei sau pentru igiena intimă. O modalitate de a evita apariţia iritaţilor constă în clătirea din abundenţa a lenjeriei, dar şi a pielii în cadrul procesului de spălare. O bună igienă intimă poate preveni instalarea balanitei. Cu toate acestea, nu este recomandată utilizarea excesivă a săpunurilor, a gelurilor de duş etc.

• Diabetul

Diabetul creşte riscul dezvoltării balanitei, în special în cazul în care glicemia nu este riguros controlată. Astfel, poate apărea glucoză în urină. O parte din aceasta poate rămâne la nivel penian în timpul urinării. Bacteriile de la acest nivel vor utilza glucoza pentru susţinerea metabolismului acestora şi astfel multiplicarea lor se realizează mai rapid. În acest mod, infecţiile sunt facilitate.

• Fimoza

Fimoza este o afecţiune în care prepuţul este mai scurt şi astfel, nu acoperă glandul în întregime şi nu se poate realiza decalotarea completă a penisului. În acest caz, o igienă deficitară poate produce inflamaţia glandului penian. De asemenea, riscul de infecţii este crescut. Cele mai frecvente infecţii în cadrul acestei afecţiuni sunt cele cu lichenul scleros. Clinic, semnele infecţiei constau în apariţia unor pete albicioase de dimensiuni mai mari sau mai mici şi care pot fi însoţite de prurit (mâncărime).

Diagnostic

Diagnosticul acestei patologii este pus în principal pe baza examenului fizic, dar şi a altor teste. La examenul fizic, medicul poate observa zone iritate, roşeaţă, zone cu puroi. Pacientul mai poate acuza durere sau prurit.

O analiza foarte importantă este secreţia uretrală. Aceasta se efectuează prin introducerea unui tampon steril în uretră. Această analiza este esenţială pentru depistarea infecţiilor cu diferiţi germeni patogeni. Alte analize utile sunt hemoleucograma, glicemia, verificarea prezenţei marker-ilor inflamatori, urocultura.

Simptome in balanita

Cele mai frecvente simptome întâlnite în această patologie sunt:

• iritaţia glandului penian, însoţită de roşeată
• durere
• prurit
• umflarea glandului penian
• disurie (disconfort la urinare)
• secreţii albicioase
• miros neplăcut
• leziuni la nivelul glandului (apar rar)

Tratamentul balanitei circinate

Tratamentul este diferit în funcţie de cauza care a determinat apariţia balanitei. De aceea, este foarte important a se consulta medicul specialist şi a nu se urma un tratament universal.

În cazul în care cauza este de origine bacteriana, se administrează antibiotice. Acestea vor fi administrate în funcţie de agentul patogen şi în urma efectuării unei antibiograme.

Infecţiile fungice sunt tratate cu creme antifungice, precum cele ce au ca substanţa activă clortrimazol.

Tratamentul poate fi format şi din steroizi topici, când cauza este prezenţa lichenului scleros.

Pentru o eficacitate maximă a tratamentului şi pentru a preveni recurenţa, se recomandă a se respecta regulile de igienă.

Pacienţiilor cu diabet le este indicat să îşi monitorizeze constant glicemia. O glicemie crescută poate creşte riscul apariţiei acestei afecţiuni.

În cazul pacienţilor ce suferă de recurenţe, medicul le poate recomanda circumcizia. Aceasta este o intervenţie chirurgicală, ce presupune eliminarea prepuţului. Aceasta reduce semnificativ riscul dezvoltării balanitei, prin realizarea unei igiene mai eficiente şi prin reducerea condiţiilor favorabile infecţiilor.

Complicatii

Balanita circinată netratată poate conduce la o inflamaţie cronică şi apariţia unor complicaţii, precum:

• balanopostită

Balanopostita este o afecţiune manifestată prin inflamaţia prepuţului şi a penisului.

• balanită xerotică obliterantă

Balanita xerotică obliterantă face parte din categoria dermatozelor cronice inflamatorii. Mai poartă denumirea de lichen scleros penian.

• refluxul vezico-ureteral

Refluxul vezico-ureteral costă în fluxul anormal al urinii. Aceasta trece din vezica urinară spre rinchi, prin intermediul ureterelor.

• stenoza meatusului extern uretral

Acest tip de stenoza este caracterizat prin apariţia unui obstacol la nivelul meatusului ureteral extern. Acestă stenoză se însoţeşte de dificultăţi la urinare.

• strictura uretrală

Strictura uretrală reprezintă constricţia uretrei. Astel, blochează fluxul de urină.

Prevenire

Cea mai simplă metodă de prevenire a balanitei circinate este asigurarea unei igiene corespunzătoare. Se recomanda efectuarea duşului minimum o dată pe zi, după efectuare exerciţiilor fizice intense ce conduc la transpiraţie, după contactul sexual. Săpunurile cele mai eficiente sunt cele care nu provoacă iritaţie. În cazul pacienţilor supraponderali este de dorit a se reduce greutatea. Pacienţii cu diabet sunt instruiţi să-şi monitorizeze glicemia şi a o menţină în limite normale, printr-un regim alimentar corespunzător şi/sau prin administrarea medicamentelor prescrise.

Consultarea regulată a medicului este importantă în scopul prevenirii, al diagnosticului sau al tratamentului corespunzător. Este recomandat a se adminstra medicamente doar la indicaţia medicului.