Testul sau frotiul Babes Papanicolau aparţine examenului ginecologic de rutină. Această procedură are rolul de e evidenţia leziunile pre-maligne şi maligne de la nivelul colului uterin sau cervixului. Efectuarea unor controale ginecologice regulate alături de frotiului Babes Papanicolau ajută descoperirea la timp a cancerelor de col uterin. Practic, testul Babeş-Papanicolau este o parte importantă a îngrijirilor medicale de prevenţie, fiind un important test de screening.
Testul Babes Papanicolau poate detecta cancerul de col uterin devreme în evoluţie, chiar înainte ca acesta să apară. Astfel persoanele detectate cu displazii la nivelul mucoasei colului uterin pot urma un tratament corespunzător. Displaziile sunt modificări precancerose. Aproximativ 3500 de românce sunt diagnosticate anual cu canecer de col uterin, acesta fiind al doilea cel mai frecvent tip de cancer ce afectează femeile din Romania după cancerul la sân. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte incidenţa şi mortalitatea cancerului de col uterin. Mortalitatea mare apare din cauza diagnosticului tardiv. Nu poate fi negat rolul deosebit de important pe care îl are testul Babes Papanicolau în prevenţia cancerului de col uterin.
Testul Babes Papanicolau- scurt istoric
Testul Babeş-Papanicolau a fost numit după descoperitorii săi, Aurel Babeş şi Georgios Papanikolau, cei doi lucrând independent unul faţă de celălalt. Aurel Babeş şi-a prezentat descoperirea Societăţii Române de Ginecologie în data de 23 ianuarie 1927, metoda fiind apoi publicată într-un jurnal medical francez. Giorgios Papanikolau şi-a prezentat descoperirea în 1928, aceasta fiind privită cu scepticism. Ulterior valoarea testului a fost demonstrată, el fiind unul din puţinele teste de screening pentru cancere efectuat pe scară largă. Primul care a descoperit că celulele maligne se pot vizualiza la microscop a fost profesorul Walter Hayle Walshe, de la Spitalul Universitar din Londra în 1843.
Când se recomandă a se efectua testul Babeş-Papanicolau?
Este recomandată efectuarea testului Babeş-Papanicolau fie după vârsta de 21 de ani, fie la 3 ani de la începerea vieţii sexuale. Testul trebuie repetat în mod normal la fiecare 2-3 ani. În mod normal nu se mai efectueză la femeile aflate la menopauză, dacă acestea au avut rezultate normale ale testului în ultimii 10 ani. Scăderea frecvenţei testului se poate lua în considerare după vârsta de 30 de ani, dacă ultimele 3 teste au fost normale şi nu există nici o boală care să afecteze sistemul imun al femeii. Este importantă efectuarea regulată a testului, având în vedere că pot exista rezultate fals negative. Un test fals negativ nu detectează displazia, deşi ea există. Tocmai din acest motiv, un al doilea test este puţin probabil să fie din nou fals negativ.
HPV (Human papiloma virus) este un virus incriminat pentru apariţia cancerului de col uterin. Înafară de testul Babeş-Papanicolau, actual există şi un vaccin împotriva HPV. Vaccinul anti HPV are rolul de a preveni apariţia cancerului de col uterin. Înafară de infecţia HPV, alţi factori de risc pentru dezvoltarea cancerului de col uterin sunt:
- fumatul
- partenerii sexuali multiplii
- debutul precoce al vieţii sexuale
- asocierea altor boli cu transmitere sexuală.
Societatea Americană de Cancer propune ca femeilor cu vârsta peste 30 de ani să le fie efectat un screening combinat. Screeningul combinat presupune efectuarea unui test Babeş-Papanicolau alături de un test pentru HPV. Acest screening combinat poate detecta leziunile mai devreme şi cu o acurateţe mai mare decât un test Babeş-Papanicolau simplu, dar încă nu este utilizat pe scară largă.
Ce este bine de ştiut înaintea de a efectua testul Babeş-Papanicolau?
Testul Babeş-Papanicolau nu este creat pentru a detecta cancerul, ci displaziile. Displaziile sunt modificări precanceroase. Aceste modificări precanceroase sunt reprezentate de apariţia unor celule anormale alături de celule normale. Rămâne apoi la latitudinea medicului să decidă paşii următori după ce este evidenţiată displazia. Acesta va institui un tratament adecvat pentru tratarea leziunilor înainte ca ele să se transforme în cancer şi să devină ameninţătoare de viaţă.
Se recomandă evitarea contactelor sexuale cu 2-3 zile înaintea efectuării unui test Babeş-Papanicolau, pentru a putea avea rezultate mai precise. De asemenea prezenţa oricărei substanţe la nivelul vaginului poate interfera cu rezultatul testului.
Ce se întâmplă în timpul unui test Babeş-Papanicolau?
Testul Babeş-Papanicolau se efectueză într-un cabinet medical, atunci când femeia nu este la menstruaţie. Este recomandat ca testul să se efectueze în zilele 10-20 ale ciclului menstrual.
După poziţionarea corectă pe masa ginecologică, medicul inspectează zona genitală şi apoi introduce un speculum în vagin. Speculumul are rolul de a permite medicului să vizualizeze cervixul. Se inseră apoi în speculum o periuţă specială cu ajutorul căreia se preleveză monstre. Monstre de celule sunt prelevate atât de la nivelul interiorului colului uterin, cât şi din afara lui. Ambele monstre sunt apoi introduse într-un recipient şi trimise la laborator pentru evaluare.
Procedura prin care se efectueză testul Babeş-Papanicolau poate fi inconfortabilă pentru paciente, dar nu este dureroasă.
Rezultatele testului
Proba este trimisă la laborator pentru evaluare. Rezultatul poate fi:
- satisfăcător
- în limite normale
- recomandarea unei monitorizări atente.
Un test anormal este reprezentat de detectarea unor celule displazice pe frotiu. În funcţie de tipul de celule găsite pe frotiu, medicul poate decide:
- reefectuarea testului într-un interval de 6 luni
- efectuarea unei testări pentru HPV
- efectuarea unei colposcopii pentru a vedea mai bine colul uterin
- prelevarea de monstre pentru biopsie.
Tratamentul are rolul de a înlătura sau distruge celulele anormale, canceroase, înainte de a deveni periculoase.Trebuie luat în considerare că la femeile cu vârsta mai mică de 21 de ani modificările minore dispar în 90% din cazuri şi în 50% din cazurile descoperite la femei peste 21 de ani, chiar în lipsa unui tratament corespunzător. Din acest motiv medicul poate recomanda doar monitorizarea pacientei şi efectuarea unei testări noi după 6 luni, în special când modificările sunt minore. Nu trebuie uitat că evoluţia cancerului de col uterin este lentă. Transformarea leziunilor displazice în leziuni maligne poate dura mai mulţi ani.
Importanţa efectuării unui test Babeş-Papanicolau
În România multe femei neglijează efectuarea testului deoarece nu sunt invitate să îl facă şi nici informate despre importanţa lui. Alte femei refuză să facă testul Babeş Papanicolau deoarece îl asociază direct cu diagnosticarea cancerului şi se tem de un rezultat nefavorabil. Alte probleme sunt reprezentate de senzaţia de jenă atunci când trebuie să efectueze un examen al zonei genitale, în special în faţa unui medic bărbat. De asemenea lipsa informării şi neefectuarea controalelor ginecologice periodice conduc la un diagnostic tardiv al cancerului de col uterin, în ciuda existenţei unei metode neinvazive de screening.
Un test Babeş-Papanicolau dureză doar câteva secunde, dar poate salva vieţile a multor femei prin detectarea precoce a cancerului de col uterin. El permite prevenţia şi tratarea oricăror anomalii, înainte ca ele să devină ameninţătoare de viaţă. Neglijarea efectuării regulate a unei testări Babeş-Papanicolau poate avea consecinţe nefaste.
