Fertilizarea in vitro reprezintă o metodă de reproducere asistată. Aceasta se realizează prin formarea embrionilor (prin punerea în contact a ovocitelor și a spermatozoizilor recolatați) în exteriorul organismului și inserarea acestora în uter.

Tehnici de fertilizare in vitro

1. Fertilizarea in vitro prin ciclu natural 

Această tehnică presupune recoltarea unui singur ovocitului, cel care se elimină în mod normal în fiecare lună. Ca urmare, femeia nu urmează un tratament cu medicamente de fertilitate, ce au rolul de a stimula ovarele să producă mai multe ovocite. Dezavantajul acestei metode constă în rata de succes scăzută comparativ cu celelalte metode de fertilizare in vitro. 

2. Fertilizarea in vitro cu cicluri de stimulare ovariană

Această metodă folosește medicamente care stimulează ovarele să producă mai multe ovocite. În cadrul acesteia, pot fi abordate două modalități de tratament:

• ciclul antagonist (tratamentul debutează cu prima zi de menstruație și durează două săptămâni)
• ciclul agonist (tratamentul debutează în ziua a 21 - a din ciclul menstrual și durează aproximativ o lună)

Cui îi este recomandată fertilizarea in vitro?

Fertilizarea in vitro este recomandată următoarelor persoane:

• femeilor care prezintă patologii la nivelul trompelor uterine sau care au suferit intervenții chirurgicale pentru eliminarea trompelor uterine
• femeilor care au tulburări ale ovulației, endometrioză sau alte patologii din sfera genitală, ce determină infertilitate
• femeilor cu insuficiență ovară prematură (în acest caz se vor folosi ovare donate)
• bărbaților cu infertilitate, a căror număr de spermatozoizi este foarte scăzut (în acest caz recoltarea spermatozoizilor se face din testicule prin metode chirurgicale)
• partenerilor care suferă de o boală genetică (vor fi selectați doar embrionii viabili și sănătoși pentru a fi implantați la nivelul uterului)

Etapele fertilizării in vitro

1. Consultul 

La consult este necesar a participa ambii parteneri. Scopul este ca medicul specialist să poată efectua o anamneză cât mai completă, dar și să recomande cele mai indicate investigații. 

2. Pregătirea partenerilor

Pentru a creștele șansele de succes, ambiilor parteneri le este recomandat să facă anumite schimbări în stilul de viață și în alimentație, precum:

• să reducă activitățile stresante
• să adopte o alimentație echilibrată 
• să doarmă suficient
• să urmeze indicațiile medicului în ceea ce privește administrarea de vitamine sau alte suplimente alimentare
• să reducă consumul de carne roșie, grăsimi, zaharuri, alimente procesate
• să renunțe la alcool
• să renunțe la fumat

3. Colectarea ovocitelor

Colectarea ovocitelor se va face de la viitoarea mama sau de la o femeie - donator. În funcție de afecțiunile și vârsta femeii care dorește să rămână însărcinată se alege cea mai potrivită metodă. Recoltarea ovocitelor se face din ovar, în perioada corespunzătoare ciclului ovarian. Pentru ca femeia să producă mai multe ovocite, medicul prescrie un tratament de fertilitate. La una sau două săptămâni de la tratament, se vor extrage ovocitele prin intermediul unui ac de aspirare, sub ghidajul ecografiei transvaginale. Pentru reducerea disconfortului, pacientei i se administrează anestezice. 

4. Recoltarea spermatozoizilor

Recoltarea spermei se poate realiza prin mai multe metode:

• aspirație percutană de spermă din epididim
• aspirație microscopică de spermă din epididim
• extracție spermatică testiculară
• microextracție spermatică testiculară
• masturbare
• sex cu partenera folosind un prezervativ special

După colectarea spermei, aceasta este supusă unor proceduri de spălare și centrifugare. Prin acestea se separă spermatozoizii de lichidul seminal. Tot în cadrul acestei etape, proba de spermă este supusă unor teste precum: detectarea infecției HIV, detectarea infecțiilor cu bacterii, contorizarea numărului de leucocite.

5. Fertilizarea

Fertilizarea se va realiza într-un mediu controlat, în laborator. Aceasta presupune punerea în contact a ovocitelor cu spermatozoizii. 

6. Transferul embrionului

Transferul embrionulu se realizează la șase zile de la începerea fertilizării. Astfel, se utilizează un cateter flexibil, care este introdus prin vagin și ajunge la nivelul uterului, unde este eliberat embrionul. Dacă tehnica reușește, la aproximativ 4 zile de la transferul, embrionul se implantează la nivelul uterului. 

Rata de succes a procedurii este de aproximativ 40% în cazul femeilor cu vârsta sub 35 de ani și de aproximativ 5 % pentru femeile peste 40 de ani.

Posibile efecte secundare 

Fertilizarea in vitro poate determina dezvoltarea următoarele complicații:

• stări de greață 
• vomă
• stări de oboseală
• schimbări ale dispoziției
• balonare
• dureri de stomac
• constipație
• hipertensiune arterială
• dispnee
• scăderea frecvenței urinării
• reacții alergice
• sindrom de hiperstimulare ovariană
• anularea ciclului (întreruperea tratamentului de stimulare al ovarelor, când acesta nu are efect)
• înghețarea ciclului (recoltarea ovocitelor și fertilizarea acestora, cu transfer în uter la următorul ciclu)
• sângerări vaginale
• sensibilitate la nivelul sânilor
• diabet gestațional
• sarcină multiplă
• naștere prematură
• gretatea scăzută a nou-născutului la naștere
• avort spontan
• fertilizarea ovocitelor nu se produce
• embrionii nu evoluează corespunzător
• riscul de a dezvolta cancer crește