Ce este prolapsul uterin?

Prolapsul uterin reprezintă schimbarea poziției normale a uterului, prin căderea acestuia în vagin. Această modificare a poziției se produce prin slăbirea mușchilor pelvini, de aceea prolapsul uterin este mai frecvent în cazul femeilor care au trecut prin mai multe nașteri naturale ori care au avut travalii prelungite sau complicate, precum și în cazul femeilor aflate la menopauză (prin diminuarea secreției de estrogen). Prolapsul uterin poate fi complet (când o parte a sa iese din vagin) sau incomplet (când uterul cade până în vagin).

Prolaps uterin – Simptome.

Prezența simptomelor în cazul prolapsului uterin depinde de stadiul în care se află, dacă este incipient sau nu și, de asemenea, dacă este complet sau incomplet.

În cazurile de prolaps uterin incipient uneori simptomele pot fi chiar inexistente și în acest caz prolapsul poate fi descoperit în urma unui control ginecologic de rutină; pe măsură însă ce uterul alunecă mai jos în vagin exercită un anumit grad de presiune pe vezica urinară sau pe intestine, determinând anumite simptome.

Dintre simptomele întâlnite frecvent în cazul unui prolaps uterin menționăm:

– senzație de presiune sau durere în pelvis

– durere  în timpul actului sexual

– probleme în sfera urinară: dificultate în a urina, incontinență urinară, infecții urinare joase recurente

– probleme de tranzit intestinal: constipație

– prezența țesutului uterin în exteriorul vaginului.

Majoritatea simptomelor se agravează după o perioadă lungă de ortostatism sau de efort fizic prelungit (mers, alergat, exerciții fizice), acest lucru explicându-se prin acțiunea forței de gravitație, care exercită o presiune îndelungată asupra mușchilor pelvini.

 Prolaps uterin – Factori de risc

Prolapsul uterin poate fi generat de slăbirea mușchilor pelvini și a ligamentelor care susțin uterul femeii. Astfel, între principalii factori de risc ce pot favoriza slăbirea acestor țesuturi de susținere amintim:

• vârsta înaintată (pierderea tonicității musculaturii datorită îmbătrânirii și a diminuării secreției estrogenice)
• supraponderabilitatea și obezitatea
• constipația cronică (stagnarea materiilor fecale la nivelul colonului determită creșterea presiunii intraabdominale și pelvine)
• existența unor tumori abdominale mari care, de asemenea, exercită presiune la nivel abdominal și pelvin
• afecțiuni precum ciroza, care determină prin prezența ascitei creșterea presiunii intraabdominale
• multiparitatea (prolapsul uterin apare rar la femeile care nu au născut și riscul său crește cu numărul de nașteri naturale)
• travalii prelungite, cu feți mari, necesitatea intervenirii cu forceps (o naștere traumatică poate cauza o întrerupere parţială a impulsului nervos, având astfel loc o scădere consecutivă a transmisiei impulsurilor prin căile specifice către muşchii pelvini; țesutul muscular pelvin denervat se va atrofia din acest motiv)
• fumatul și afecțiunile cronice pulmonare (tusea cronică, prin efortul de tuse determină creșterea presiunii în abdomen și în pelvis; în plus, fumatul determină în timp diminuarea depozitelor de colagen ale organismului, crescând riscul de slăbire și rupere a țesuturilor de legatură și susținere)
• anumite profesii care presupun ridicarea constantă a unor greutăți (lucrători în depozite, manipulatori marfă, sportivi de performanță – mai rare în cazul femeilor, dar nu inexistente), muzicieni suflători etc.
• intervenții chirurgicale la nivelul pelvisului care pot determina lezarea țesuturilor de susținere a organelor pelvine
• existența anumitor anomalii congenitale locale
• anumite boli are sistemului nervos sau musculo-scheletal (scleroză multiplă, distrofie musculară, leziuni ale coloanei vertebrale)
• rasa (riscul de prolaps uterin este mai crescut la femeile albe).

Prolaps uterin – Cauze

Cele două mari cauze ale producerii prolapsului uterin sunt:

• slăbirea musculaturii pelvine și a ligamentelor de susținere a uterului
• scăderea nivelului de estrogen.

Prezența anumitor factori de risc, enumerați mai sus, face ca prolapsul uterin să fie întâlnit mai frecvent în cadrul anumitor categorii de femei din populația generală.

Prolaps uterin – Diagnostic

Diagnosticul de prolaps uterin se pune în urma examenului ginecologic. Un examen complex efectuat de către medicul ginecolog va pune diagnosticul corect, va evalua stadiul prolapsului uterin, dacă sunt sau nu complicații și va indica tratamentul corespunzător.

Prolaps uterin – Tratament

Tratamentulul prolapsului uterin va fi indicat de către medicul specialist, în funcție de gravitatea afectării uterului, de existența unor alte complicații și de dorința femeii de a-și păstra fertilitatea în scopul unei sarcini viitoare.

Tratamentul chirurgical

Tratamentul clasic al prolapsului uterin este unul chirurgical. Medicul va putea opta pentru suspensia uterină prin laparoscopie, procedură prin care uterul pacientei este repus în poziție normală și ligamentele pelvine se reatașează la partea inferioară a uterului. Dacă uterul este grav afectat, medicul va putea opta pentru operația de histerectomie, prin care va îndepărta uterul. Procedura laparoscopică prezintă avantajul unei vindecări postoperatorii mai rapide și al menținerii fertilității femeii, în timp ce histerectomia se ia în calcul la femeile care nu mai doresc copii.

Tratamentul non-chirurgical

Utilă ca parte a tratamentului non-chirurgical este practicarea exercițiilor de tip Kegel, exerciții efectuate pentru menținerea tonusului mușchilor pelvini. Aceste exerciții sunt recomandate și femeilor însărcinate, pentru întărirea musculaturii pelvine și evitarea apariției prolapsului uterin. Aceste exerciții presupun contractarea mușchilor pelvini, acei mușchi pe care femeile îi contractă în mod normal atunci când doresc să se oprească din urinat; mușchii se mențin contractați pentru 2 secunde și apoi se relaxează pentru alte 2 secunde; intervalele de contracție – relaxare se cresc progresiv până la atingerea unei durate de 10 secunde; exercițiile se fac grupate câte 10 de trei ori pe zi.

O opțiune de tratament în cazul prolapsului uterin ușor sau moderat o reprezintă și pesarul vaginal. Pesarul este un dispozitiv medical din latex, silicon medical netoxic sau material acril, care ajută la menținerea colului în poziție normală. Este indicat în special când pacientele prezintă incontinență urinară. Acest dispozitiv medical este utilizat ca o alternativă la intervenţia chirurgicală în cazul acelor paciente cărora le este contraindicată operaţia sau care o refuză.

Terapia de substituție cu estrogen poate contribui la menținerea tonusului musculaturii pelvine și la întărirea ligamentelor.

Tratamentul va urmări, de asemenea, prezența factorilor de risc și evitarea acolo unde este posibil a acestora sau, cel puțin, diminuarea rolului lor.

În cazul prezenței constipației ca factor favorizant, pacientei i se va recomanda o dietă și un stil de viață corespunzător, urmărind un tranzit normal și evitarea constipației: consumul zilnic de fructe și legume proaspete (bogate în fibre), crude sau cât mai puțin preparate termic, aport lichidian suficient, exerciții fizice ușoare.

Dacă pacienta este supraponderală sau obeză va fi îndrumată să consulte un medic nutriționist împreună cu care să stabilească o dietă personalizată și un plan de exerciții fizice în vederea eliminării excesului ponderal.

Dacă pacienta suferă de alte afecțiuni medicale care au determinat creșterea presiunii abdominale și, în consecință, prolapsul uterin, va fi îndrumată către consultul de specialitate corespunzător în vederea unei reexaminări și reevaluări a tratamentului.

Pacientei i se va recomanda să evite ridicarea greutăților, ortostatismul prelungit și mersul îndelungat.

Prolapsul uterin – Evoluție și complicații

În mod normal formele incipiente ale prolapsului uterin pot beneficia facil de un tratament corespunzător și astfel evoluția este favorabilă. Dacă pacienta nu se prezintă la medic, uterul prolabează prin vagin, iar simptomele se agravează. Pe lângă dificultățile care apar la urinat, defecat sau în timpul actului sexual, există și un risc mare de a dezvolta infecții recurente.

Slăbirea musculaturii pelvine poate asocia și prezența unor alte afecțiuni precum:

• cistocelul (prolapsul vezicii urinare în vagin)
• entrocelul (prolapsul unei porțiuni din intestinul subțire)
• rectocelul (prolapsul rectului).

Din acest motiv se recomandă pacientelor, mai ales acelora care prezintă factorii de risc menționați anterior, să se prezinte la medicul de familie de la primele simptome apărute; medicul de familie le va direcționa către serviciul medical de specialitate corespunzător pentru a putea beneficia de tratamentul adecvat.

Prevenirea prolapsului uterin

Poate fi prolapsul uterin prevenit? Nu se poate garanta acest lucru, însă anumite măsuri pot duce la scăderea riscului de a suferi de această afecțiune. Între aceste măsuri menționăm:

-păstrarea constantă a unei greutăți corporale normale

– alimentație echilibrată și aport corespunzător de proteine

– evitarea constipației

– evitarea ridicării greutăților

– exerciții de tip Kegel

– oprirea fumatului

– monitorizarea nivelului de estrogen și instituirea terapiei de substituție dacă este necesar

– controlul tuturor afecțiunilor care pot favoriza prolapsul uterin.