Bufeurile sau “valurile de căldură“ sunt rezultatul dilatării vaselor de sânge de la nivelul pielii. Acest fenomen poate determina creșterea subită a temperaturii epidermului, traducându-se printr-o senzație intensă și trecătoare de căldură la nivelul pieptului, gâtului și a feței. Bufeurile apar instantaneu, durează de obicei între câteva secunde și 30 de minute și pot fi acompaniate de transpirații, roșeață, frisoane sau chiar palpitații. Deși cauzele pot fi multiple, bufeurile apar de regulă ca simptom al menopauzei și au la bază carența de estrogen specifică acesteia. În general, cam 3 din 4 femei prezintă bufeuri în primele trei luni de la oprirea menstrelor şi la jumătate din acestea, simptomele sunt încă prezente la 5 ani de la menopauză.
1. De ce apar bufeurile?
Așa-numitele “valuri de căldură“ traduc de cele mai multe ori un dezechilibru hormonal și pot să apară în diferite situații:
Menopauza
Instalarea menopauzei se manifestă printr-o scădere a hormonului ovarian numit estrogen și care intervine în reglarea temperaturii corpului. Încetarea menstruației are loc cel mai frecvent la femeile cu vârsta cuprinsă între 45 și 55 de ani. În această perioadă, bufeurile sunt un fenomen normal și pot fi simțite de mai multe ori în aceeași zi.
Rozaceea
A doua cea mai frecventă cauză, rozaceea reprezintă o boală cronică de piele de origine necunoscută. Apare de obicei la persoanele peste 30 de ani și cu tenul deschis la culoare. Manifestările includ senzația intermitentă de căldură, leziuni cutanate asemănătoare acneei și vene mici vizibile la suprafața pielii.
Histerectomia
Intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează uterul poate include și scoaterea ovarelor. Astfel, din punct de vedere hormonal, efectele asupra corpului sunt aceleași ca în cazul menopauzei.
Sarcina
Prin modificările hormonale pe care le induce, sarcina poate să stea la baza apariției bufeurilor de căldură.
Hipertiroidia
Tiroida este o glandă situată la baza gâtului, ce are ca rol secreția unor hormoni cu rol în buna funcționare a organismului. Prin activitatea excesivă a acesteia (hipertiroidie) are loc accelerarea metabolismului și, în consecință, supraproducția de căldură eliminată prin piele. Boala se manifestă în diverse moduri, printre care se numără și bufeurile.
Hipoglicemia
Scăderea nivelului sangvin de glucoză face organismul să contracareze prin secreția unei substanțe ce provoacă transpirații.
Mastocitoza
Mastocitoza este o afecțiune rară a celulelor sangvine numite mastocite. Aceasta poate să conducă, printre altele, la producerea excesivă de agenți chimici vasodilatatori și deci la apariția senzației de căldură.
Tumori ale glandelor suprarenale (feocromocitom)
În cele mai multe cazuri benigne, aceste tumori influențează secreția de agenți chimici ce provoacă vasodilatație.
Tratamentul cancerului de sân
Conform Cancer Research UK, 7 din 10 femei care au trecut prin tratamentul cancerului mamar prezintă bufeuri. Explicația este dată de faptul că medicamentele antiestrogenice și chimioterapia provoacă instalarea precoce a menopauzei, cu simptome ce tind să fie mai severe și mai frecvente decât în mod normal.
Andropauza
Chiar și persoanele de sex masculin pot experimenta bufeuri atunci când apare “menopauza masculină”. Mecanismul producerii valurilor de căldură este similar, însă hormonul al cărui nivel scade este, în acest caz, testosteronul.
În afara cauzelor hormonale, bufeurile pot surveni și în cazul alergiilor, intoleranțelor alimentare, alimentației deficitare sau nivelului crescut de stres.
2. Cum putem preveni bufeurile?
De cele mai multe ori, valurile de căldură apar pe neașteptate atât în timpul zilei, cât și al nopții. Ele sunt o manifestare naturală a menopauzei ce nu poate fi prevenită pe deplin. Totuși, se pare că există câțiva factori declanșatori a căror cunoaștere și evitare ar putea să reducă din frecvența și intensitatea bufeurilor. Acestea sunt:
· Situațiile stresante;
· Consumul de cafea;
· Consumul de alcool;
· Fumatul;
· Mâncarea picantă;
· Hainele strâmte și din material sintetic;
· Căldura mediului și schimbările bruște de temperatură;
· Dușurile, băile foarte calde și sauna.
3. Există tratament?
Deși cele mai multe persoane au un nivel suportabil al simptomelor de tipul bufeurilor, există cazuri în care acestea au un impact puternic asupra calității vieții. De aceea, în prezent există câteva metode de tratament ce pot fi eficiente în combaterea valurilor de căldură:
– Cea mai nouă soluție ar fi utilizarea unui medicament numit MLE4901, ce acționează prin blocarea receptorilor cerebrali pentru neurokinina B. Conform jurnalului medical The Lancet, în cazul femeilor ce sufereau de minim 7 bufeuri pe zi, MLE4901 a reușit să reducă simptomele cu 73%.
– Tratamentul cu fitoestrogeni este cel utilizat în mod uzual și cel care și-a dovedit eficiența de-a lungul timpului. Fitoestrogenii sunt substanțe asemănătoare hormonilor feminini, dar care sunt sintetizate de plante. Totuși, dezavantajul acestora este reprezentat de efectele adverse pe care le poate avea tratamentul: creșterea riscului de apariție al cancerului mamar și al trombozei.
– Există și alte substanțe cu diferite grade de eficacitate în cazul bufeurilor: suplimente de vitamina E, antidepresive triciclice sau substanțe neuroactive.
Desigur, soluțiile prezentate sunt valabile în cazurile cele mai comune de apariție ale valurilor de căldură. Pentru afecțiunile de tipul tumorilor suprarenaliene, mastocitozei sau hipertiroidismului, tratamentul poate fi și chirurgical.
4. Ce complicații pot să apară?
În general, bufeurile de căldură sunt simptome inofensive și trecătoare ale menopauzei. Dacă totuși durează o perioadă de timp mai lungă și au o intensitate importantă, ele pot duce la privare de somn și, în final, la insomnie cronică. De asemnea, există asocieri între bufeuri și riscul de a dezvolta boli cardiace și scăderi ale masei osoase.
