Insuficiența ventriculară stângă este o boală cardiacă, care constă în incapacitatea inimii de a asigura funcția de pompă cardiacă. Astfel, nu este asigurat un debit cardiac suficient pentru a satisface nevoia de oxigen a țesuturilor. Insuficiența ventriculară stângă apare predominant la bărbați. Riscul de a dezvolta această boală crește cu vârsta.

Insuficiența ventriculară stângă –  Cauze

Cauzele apariției insuficienței ventriculare stângi pot fi multiple. Aceastea pot fi încadrate în trei categorii:

1.Supraîncărcarea

• Supraîncărcare de presiune (hipertensiune arterială, stenoză aortică, coarctația)
• Cardiomiopatia obstructivă
• Disfuncționalitatea unei proteze valvulare

2. Tulburări de contractilitate

• Tulburări de ritm și de conducere (fibrilație atrială, tahicardie ventriculară, bloc atrioventricular)
• Cardiomiopatie restrictivă
• Cardiomiopatie neobstructivă
• Cardiomiopatie ischemică
• Miocardită acută

3. Patologie extracardiacă

• Șunt arteriovenos
• Cardiotireoza
• Boala Paget
• Anemie severă
• Beri-beri

Insuficiența ventriculară stângă – Simptome

Principalul simptom al acestei patologii este dispneea de efort. Aceasta reprezintă o polipnee superficială și cuprinde patru stadii:

1. Stadiul I – nu este caracterizat de o jenă funcțională
2. Stadiul II – dispneea apare la un efort neobișnuit
3. Stadiul III – dispneea apare în cadrul activităților obișnuite
4. Stadiul IV – dispnee mare, resimțită la eforturi minime sau chiar în repaus

Se poate întâlni și dispneea de decubit sau dispneea permanentă.

Printre alte simptome caracteristice se enumeră: fatigabilitate, astenie, dureri precordiale (resimțite în urma efortului fizic), palpitații.

Complicațiile insuficienței ventriculare stângi pot conduce la apariția următoarelor: boală cardiacă ischemică, aritmii, fibrilații atriale, infarct.

Insuficiența ventriculară stângă – Fiziopatologie

Pacienții cu insuficiență ventriculară stângă prezintă inițial o creștere a presiunii telediastolice a ventriculului stâng. De asemenea, presiunea medie a atriului stâng crește, presiunea capilară crește, precum și presiunea în artera pulmonară. Secundar, apare scăderea debitului cardiac.

Insuficiența ventriculară stângă – Diagnostic

Pentru a stabili diagnosticul de insuficiență ventriculară stângă cel mai des examen folosit este electrocardiograma. Efectuarea acestui examen pune în evidență anumite modificări. Astfel, se va lua în considerare indicele Sokolov Lyon –  suma dintre S din V1 și R din V5 sau V6 (mai mare de 35 mm). Alte modificări prezente sunt: unda S care este adâncă în V1 – V2, unda R este mare în V5 – V6.

Pot fi efectuate și alte examene, precum: radiografia pulmonară, ecografia cardiacă, angioscintigrafia, cateterism cardiac. Radiografia pulmonară pune în evidență dilatarea ventriculului stâng (mărirea arcului inferior stâng, vârf cardiac care se distinge de cupola stângă), opacități floconoase, imprecise, bazale și perihilare (edem alveolar), îngroșarea peretelui bronșic.

Ecografia cardiacă se efectuează în scop etiologic. Ecografia cardiacă combinată cu Doppler studiază cinetica și funcția contractilă a ventriculului stâng. Acest examen poate evidenția prezența unei insuficiențe sau a unei stenoze supraadăugate.

Angioscintigrafia ventriculului stâng analizează și măsoară fracția de ejecție a ventriculului stâng și regurgitarea. Fracția de ejecție a ventriculului stâng este o măsură a hipertensiunii arteriale pulmonare. Regurgitarea reprezintă martorul unei eventuale stenoze. De aceea, este importantă înregistrarea acestor parametrii în examenele clinice efectuate.

Cateterismul cardiac evaluează regurgitarea și studiază fracția de ejecție ventriculară. În cadrul asocierii cu coronografia, se pot pune în evidență cardiopatii ischemice sau cardiopatii neobstructive subiacente.

Tratamentul insuficienței ventriculare stângi

Tratamentul se stabilește de către medicul specialist și este individualizat conform nevoilor fiecărui pacient. Există anumite criterii, care se respectă în prescrierea unui tratament. Se recomandă repaus, un regim hiposodat, suprimarea factorilor de risc. Se pot administra diuretice cu acțiune rapidă în fază acută. Ulterior, se poate face trecerea la administrarea unui diuretic cu acțiune prelungită sau mixtă. Se pot asocia și vasodilatatoarele. Acestea cresc capacitatea de contracție a ventriculului stâng și astfel cresc oxigenarea miocardului.

Evoluția  insuficienței ventriculare stângi

Evoluția acestei patologii este favorabilă în majoritatea cazurilor, dacă se respectă recomandările medicului specialist, iar tratamentul este administrat corect. Există cazuri când evoluția poate fi defavorabilă. Complicațiile insuficienței ventriculare stângi pot fi: șocul cardiogen, infarctul miocardic acut, miocardite acute sau chiar moarte subită.