Căutare
Căutare
Toate procedurile
Analiza detaliată
Analiza detaliată
Insuficiența ventriculară dreaptă se manifestă prin incapacitatea inimii de a pompa sângele venos în circulația pulmonară. Această disfuncție se poate datora unui volum insuficient de sânge în ventriculul drept sau unei slabe capacități de ejecție a sângelui din ventriculul drept.
Cauzele acestei patologii se pot încadra în două clase: cauze pulmonare și cauze cardiovasculare.
Cauzele pulmonare cuprind: hipertensiune pulmonară primitivă, afecțiuni ce caracterizează cordul pulmonar acut și cronic. Afecțiunile caracteristice cordului pulmonar acut sunt: embolia pulmonară masivă, insuficiența respiratorie acută. Corul pulmonar cronic este definit prin următoarele patologii: bronhopneumopatii cronice obstructive, pneumopatii evolutive, embolii pulmonare repetitive, insuficiență respiratorie cronică.
Cauzele pulmonare cuprind patologiile valvulare, pericarditele, cariomiopatiile, cardiopatiile congenitale. Patologiile valvulare fac referire la insuficiența mitrală, insuficiența tricuspidiană. Pericarditele se pot manifesta în formă acută sau cronică, sau pot fi cu tamponadă. Cardiopatiile congenitale pot fi reprezentate de tetralogia Fallot, șunt dreapta-stânga evoluat.
Ateroscleroza poate constitui o altă cauză a acestei patologii. Din cauza faptului că arterele au un lumen mai îngust, fluxul de sânge va fi încetinit.
Alte cauze ale insuficienței ventriculare drepte sunt obezitatea, apneea manifestată în somn, tromboembolisme recurente.
Simptomele acestei patologii includ hepatalgii de efort, edeme și oboseală. Hepatalgiile de efort apar târziu în dezvoltarea bolii, dar se mențin constante. Sunt manifestate prin dureri surde, cu iradieri variabile. Uneori, acestea pot fi însoțite de tăierea respirației, palpitații sau chiar grețuri. Hepatalgiile de efort sunt asociate cu hepatomegalii dureroase.
Edemele ce apar în cazul acestui tip de insuficiență sunt localizate la nivelul membrelor inferioare. Acestea pot fi bilaterale, albe, indolore.
Alte simptome evidențiate sunt: cianoza la nivelul extremităților, oligurie de intensitate variabilă, turgescența venelor jugulare, creșterea presiunii venoase cerebrale.
Diagnosticul se stabilește în urma examenelor clinice efectuate. Cel mai des se utilizează electrocardiograma. Aceasta pune în evidență semnele caracteristice. Astfel, se poate observa semne ale hipertrofiei atriale drepte (unda P este amplă în D2, D3, VF, V1), precum și semne ale hipertrofiei ventriculare drepte. Semnele constau în derivația la dreapta a axei QRS, unde R mărite în V1V2 și unde S adâncite în V5-V6. Se mai pot observa tulburări de ritm inconstante, predominant supraventriculare și tahicardie.
Radiografia pulmonară evidențiază dilatarea ventriculului drept, o micșorare a spațiului liber retrosternal, artere pulmonare lărgite.
În cadrul auscultației se remarcă tahicardia. În cazul existenței hipertensiunii arteriale pulmonare zgomotul 2 la focarul pulmonarei este accentuat, cu clacment de ejecție.
O altă caracteristică a insuficienței ventriculare drepte este semnul Harzer. Acesta se pune în evidență prin palpare. Se observă bătăile ventriculului drept în epigastru.
Ecografia cardiacă este realizată de cele mai multe ori pentru a determina etiologia acestei patologii.
Alte examene clinice ce pot fi efectuate sunt: imagistică prin rezonanță magnetică nucleară, computer tomograf, angiogramă coronariană, biopsie miocardică.
Prima măsură de tratament constă în tratarea cauzei declanșatoare. Se pot aborda și reguli igieno-dietetice, precum: repaus, regim sărac în sare.
Tratamentul alopat este constituit din diuretice, digitalice, anticoagulante. Diureticele sunt administrate pentru a asigura controlul retenției hidrosodate. Digitalicele (medicamente care stimulează contracțiile miocarului) sunt utilizate cu scopul de a ameliora inotropismul (proprietatea miocardului de a se contracta, ca urmare a unui stimul). Anticoagulantele sunt indicate în special în cazurile de insuficiență ventriculară dreaptă asociată cu fibrilație atrială, embolie pulmonară. Acestea scad riscul de apariție a trombozei.
Se poate recurge și la un tratament chirurgical, și anume pacemaker-ul. Rolul acestuia este de a sincroniza contracțiile ventriculului drept.
În cazuri grave, transplantul poate constitui o soluție.
Evoluția acestei patologii poate urma diferite rute în funcție de cauzele care au determinat-o.
Insuficiența ventriculară dreaptă avansată determină apariția hepatomegaliei dure, nedureroase, a unei supraîncărcări hidrice difuze sau a tulburărilor trofice la nivelul membrelor inferioare. Supraîncărcare hidrică difuză se manifestă prin producerea unui hidrotorax sau a ascitei.
Profilactic, se vor evita: apariția dezechilibrelor hidroelectrolitice, infecțiilor pulmonare sau sistemice, emboliile pulmonare, flebitele.
Hipertensiunea arteriala (HTA)
Dislipidemia , Hipertensiunea arteriala (HTA) , Infarctul miocardic Insuficiența cardiacă
Anevrismele aortei toracice , Anevrismul cardiac , Anevrismul disecant al aortei Anevrismul micotic al aortei
Dislipidemia , Nefropatia diabetica , Sindromul insulinic autoimun cu hipoglicemie Neuropatia diabetica
Atac ischemic tranzitor
Boala cardiaca hipertensiva
Șocul - explicații, tipuri, manifestări clinice și tratament
Atac ischemic tranzitor , Ateroscleroza , Boala obstructivă carotidiană (Stenoza carotidiană) Diabetul zaharat si bolile cardiovasculare
Angina pectorala instabila
Hipertensiunea arteriala (HTA) , Gastroenterita , Pielonefrita acută Lupusul eritematos sistemic - LES
Hipertensiunea arteriala (HTA)
© Copyright 2024 NewsMed - Toate drepturile rezervate.