Generalități

Insuficiența hepatică este o afecțiune severă a ficatului ce poate să fie fatală în majoritatea cazurilor. Insuficiența hepatică se poate dezvoltă pe parcursul unor perioade mai lungi de timp,de ordinul anilor și este numită insuficiență hepatică cronică sau pe perioade mult mai scurte de ordinul zilelor până la săptămâni numită insuficiență hepatică acută.

Cauzele insuficienței hepatice

Insuficiența hepatică acută este o patologie de gravitate mare, dificil de identificat și tratat în stadiile inițiale. În principal este datorată unor intoxicații medicamentoase, cea mai incriminate substanță este acetaminofenul, mai frecvent, cunoscută sub denumirea de pracetamol. Poate fi datorată infecțiilor cu viruși hepatici, ingestiei de ciuperci otrăvitoare sau poate să apară că o reactie adversă la anumite tratamente medicamentoase. Insuficiența hepatică cronică apare tardive după o evoluție îndelungată a unor patologii. Cele mai incriminate afecțiuni sunt reprezentate de ciroză hepatică, hepatitele cu virus B sau C, malnutriția, hemocromatoză care este o afectiune ereditara care se datorează acumularii de fier în organism. Abuzului de alcool pe perioade lungi de timp poate cauza această patologie.

Simptome:  insuficiența hepatică

Semnele și simptomele inițiale prezente în cadrul insuficienței hepatice sunt nespecifice și pot pune dificultăți în cadrul procesului de diagnostic. Printre primele simptome se află:

• Scăderea apetitului alimentar,
• Scăderea în greutate,
• Stări de greață și perturbări al motilitatii gastrice,
• Starea persistentă de oboseală.

Pe măsură ce insuficiența hepatică avansează simptomele au o gravitate din ce în ce mai sporită iar pacientul necesită o intervenție medicală de urgență deoarece viață îi este pusă în pericol iminent. Printre simptomele ce apar tardiv în evoluția bolii se regăsesc:

• Icterul  manifestat prin colorația mucoaselor și tegumentelor în galben.
• Urina colorată în exces, spre portocaliu datorită bilirubinei în exces.
• Scaunul mai decolorat, uneori alb ca chitul.
• Oboseala extremă ce poate merge până la coma
• Sângerări mucoase și cutanate prin lipsa de sinteză a factorilor de coagulare.
• Edeme, eventual ascită cu mărirea abdomenului.
• Tulburari ale somnului cu insomnie dar și prezența coșmarurilor datorită substanțelor toxice nemetabolizate de ficat.

În cadrul insuficienței hepatice acute starea pacientului se agravează brusc trecând de la o stare de aparentă sănătate la deces în decursul a câteva zile. În contrast, în cazul hepatitei cronice, evoluția bolii este treptată iar decesul survine în urmă unor factori precipitanți.

 Diagnostic: insuficiența hepatică

Diagnosticul precoce și corect, tratamentul și evaluarea prognosticului pacientului cu insuficiență hepatică acută sunt esențiale. În cadrul diagnosticului insuficienței hepatice se corelează datele anamnestice oferite de pacient cu simptomele acestuia precum și cu datele oferite de examenul fizic. Urmează efectuarea unei serii de teste pentru determinarea funcției hepatice și a excreției biliare.  Principalele determinări care se fac la nivel hepatic sunt reprezentate de: enzimele hepatice care oferă o evaluare a distrucției hepatice. Se mai efectuează albuminemia, bilirubină totală cu cele două fracții ale sale  bilirubină directă și bilirubină indirectă, gammaGT, fosfataza alcalină. Se mai pot efectua teste pentru determinarea calitativă și cantitativă a factorilor de coagulare. Coagulograma este recomandata în cazul în care se suspectează o afectare în sinteză factorilor de coagulare. Pe lângă testele de laborator este importantă efectuarea unei serii de explorări imagistice de tipul ecografiei și tomografiei computerizate.

Complicații: insuficiența hepatică

Infecția  este o complicație redutabilă care poate pune mari probleme în managementul pacientului cu insuficiența hepatică. Peritonită bacteriană spontană este una din complicațiile frecvent în cazul pacienților. Există posibilitatea să apară infecții oportuniste și pneumonii posibil cu germeni iatrogeni, selectați și greu de combătut. O altă complicație frecventă este reprezentată de hemoragie, cea mai frecvența este hemoragia din varicele esofagiene și gastrice datorată creșterii presiunii în sistemul venos port, mai ales în cadrul cirozei hepatice. Dintre complicațiile frecvente ale insuficienței hepatice care pot duce la deces, chiar și după efectuarea transplantului hepatic, menționăm: sângerarea, sepsisul, edemul cerebral, insuficiența renală acută, insuficiența respiratorie.

Tratamentul insuficienței hepatice

Necesitatea unui răspuns prompt este cheia tratamentului eficient al insuficienței hepatice. Este necesar un regim în care pacienții trebuie să limiteze cantitatea de proteine animale în special proteină din carnea roșie. Consumul excesiv de proteine determina encefalopatie hepatică. Trebuie scăzută cantitatea de sodiu consumată pentru prevenția retenției de lichide și acumularea acestora. Este interzis consumul de alcool deoarece afectează substanțial funcția hepatică.

Tratamentul encefalopatiei și edemului cerebral se realizează prin administrarea lactulozei care reduce efectele acumulării amoniacului și evitarea sedării acestor pacienți.  Se monitorizează atent funcțiile: cardiocirculatorie, renală și eventualele coagulopatii.  Ca metodă terapeutică majoră se vorbește de transplantul hepatic care poate fi efectuat din stadiile precoce ale bolii. Dar acesta se realizează cu dificultate datorită numărului mare de pacienți care necesită acesta intervenție și numărului mic de donatori disponibili. În cazul lipsei unui donator se utilizează ficatul artificial care crește supraviețuirea pe termen scurt dar trebuie urmat de un transplant sau de reluarea funcției ficatului pacientului.  Prognosticul insuficienței hepatice depinde de cauza acesteia. Insuficientă hepatică acută se corelează cu un grad înalt de morbiditate  și mortalitate.

Masuri de prevenire

Singurul mod în care se poate scădea incidența insuficienței hepatice este prin intermediul metodelor preventive care vizează hepatită A, B sau C, ciroză sau intoxicațiile acute.  Metodele preventive utilizate contra infecțiilor virale sunt reprezentate de vaccinuri împotriva virușilor hepatici A și B sau a imunoglobulinelor. La fel de vitală este și protejare în cazul sexului, utilizarea de ace sterile, sau de instrumentar steril pentru tatuaje sau diverse intervenții minim invazive.  Consumul moderat de alcool dar și oferirea suportului psihologic și medical pentru consumatorii cronici de alcool și de substante ilicite reprezintă un pas important în reducerea cazurilor de insuficientă hepatică. Un alt pas este reprezentat de respectarea unei diete echilibrate care să includă toate grupele alimentare.

Concluzii

În concluzie insuficiența hepatică este o patologie severă, relativ frecventă, care poate fi redusă  prin utilizarea metodelor preventive cât și prin un stil de viață echilibrat, fără excese. În ultima instanță trebuie conștientizată necesitatea din ce în ce mai mare de donatori de ficat. Trebuie luată în considerare nevoia implementării unui program prin care oamenii să își dea acordul din timpul vieți pentru recoltarea organelor.  Astfel putem evita responsabilizarea aparținătorilor, care, de multe ori nu sunt de acord cu acest proces, extreme de traumatizant, din motive religioase sau sociale.