Căutare
Căutare
Toate procedurile
Analiza detaliată
Analiza detaliată
Ziprasidona 40 mg se comercializează sub formă de capsule. Fiecare capsulă de Ziprasidonă conţine ca substanță activă clorhidrat de ziprasidonă, echivalent cu ziprasidonă 40 mg. Ziprasidona face parte din clasa antipsihoticelor. Ca excipienți, Ziprasidona conține:
Ziprasidona este indicată a fi administrată în tratamentul schizofreniei.
Ziprasidona este indicată în tratamentul episoadelor de intensitate moderată, maniacale sau mixte, din cadrul tulburărilor bipolare (prevenţia episoadelor active ale tulburării bipolare nu a fost stabilită).
Acest medicament nu este recomandat a fi utilizat în următoarele situații:
Ziprasidona a fost administrată pe cale orală în cadrul studiilor clinice la peste 6500 de subiecţi. În studiile clinice la pacienţii cu schizofrenie, cele mai frecvente reacţii adverse au fost sedarea şi acatizia. În cazul studiilor clinice la pacienţii cu manie bipolară, cele mai frecvente reacţii adverse au fost sedarea, acatizia, tulburările extrapiramidale şi ameţelile.
Au fost decelate următoarele categorii de reacții adverse.
Sunt rare. Poate apărea rinită.
Nu au fost foarte frecvent raportate, însă a fost întâlnită limfopenia.
Sunt puțin frecvente. Au fost raportate: creşterea apetitului alimentar și hipocalcemie.
Frecvent poate apărea o senzație de nelinişte. Mai puţin frecvente sunt sentimentele de agitaţie, anxietate, senzaţie de nod în gât, coşmaruri. Foare rar au fost raportate următoarele: atac de panică, simptome depresive, bradifrenie, scăderea afectivităţii, anorgasmie.
Din aceată categorie putem menționa următoarele reacții adverse:
Mai puţin frecvente sunt următoarele: crize epileptice tonico-clonice generalizate, dischinezie tardivă, dischinezie, tulburări de vorbire, ataxie, dizartrie, crize oculogire, tulburări de atenţie, hipersomnie, hipoestezie, parestezii, letargie.
Rar întâlnite sunt: torticolis, pareză, achinezie, hipertonie, sindromul picioarelor neliniştite.
Din această categorie cea mai raportată reacție adversă este vederea înceţoşată, însă pot apărea și: fotofobie, ambliopie, tulburări de vedere, prurit ocular, uscăciune oculară.
Reacțiie adverse din această categorie nu sunt foarte frecvente, însă putem menționa: vertij, tinitus, otalgie.
Nu apar foarte frecvent, însă au fost raportate cazuri de palpitaţii, tahicardie.
Mai puţin frecvente: crize hipertensive, hipertensiune arterială, hipotensiune ortostatică, hipotensiune arterială.
Rare: hipertensiune sistolică, hipertensiune diastolică, tensiune arterială oscilantă.
Au o frecvență de apariție scăzută: dispnee, dureri faringiene, sughiţ.
Apar frecvent: greaţă, vărsături, constipaţie, dispepsie, xerostomie, hipersecreţie salivară. Mai puţin întâlnite însă posibile: diaree, disfagie, gastrită, disconfort gastro-intestinal, umflarea limbii, depozite linguale, flatulenţă. Rare: reflux gastro-esofagian, incontinenţă fecală.
Nu sunt foarte raportate. Au apărut: urticarie, erupţii cutanate tranzitorii, erupţii maculo-papulare, acnee.
Foarte rar, s-au întâlnit cazuri de: psoriazis, dermatită alergică, alopecie, umflarea feţei, eritem, erupţie papulară, iritaţie cutanată.
Din această categorie cea mai frecventă reacție adversă este rigiditatea musculo-scheletică.
Disconfortul musculo-scheletic, crampele musculare, durerile la nivelul extremităţilor, redoarea articulară sunt mai puțin întâlnite, însă au existat și cazuri cu aceste reacții adverse.
Rare: trismus.
Sunt rare, pot apărea: incontinenţă urinară, disurie.
Nu sunt foarte raportate: disfuncţie erectilă, erecţie prelungită, galactoree, ginecomastie.
Cele mai frecvente reacțiie adverse din această categorie sunt: astenie, fatigabilitate.
Mai puţin frecvente: disconfort toracic, mers anormal, dureri, sete.
Rare: febră, senzaţie de căldură.
Nu sunt foarte frecvente, însă au fost întâlnite următoarele cazuri: creşterea valorilor serice ale enzimelor hepatice, interval QT corectat prelungit, valori anormale ale testelor funcţionale hepatice, creştere a concentraţiei serice a lactat-dehidrogenazei, creşterea numărului de eozinofile.
Experienţa în ceea ce priveşte supradozajul cu ziprasidonă este limitată. Cea mai mare cantitate raportată este de 12800 mg, administrată în doză unică. În acest caz, au fost raportate simptome extrapiramidale şi un interval QT corectat de 446 msec (fără sechele cardiace). În general, simptomele cel mai frecvent raportate după supradozaj sunt simptome extrapiramidale, somnolenţă, tremor şi
anxietate.
Posibilitatea obnubilării, convulsiilor sau distoniei la nivelul capului şi gâtului datorită supradozajului, pot creşte riscul de aspiraţie în urma inducerii emezei. Monitorizarea cardiovasculară trebuie instituită imediat şi trebuie să includă monitorizare electrocardiografică permanentă, pentru a sesiza posibilele aritmii. Nu există antidot specific pentru ziprasidonă.
Sindromul neuroleptic malign este un complex, rar, dar potenţial letal care a fost asociat cu utilizarea medicamentelor antipsihotice, incluzând ziprasidona. Atitudinea terapeutică în caz de sindrom neuroleptic malign trebuie să includă oprirea imediată a oricărei medicaţii antipsihotice.
Există posibilitatea ca ziprasidona să determine dischinezie tardivă şi alte sindroame extrapiramidale, după tratamentul de lungă durată. Pacienţii cu tulburări bipolare sunt în mod particular vulnerabili la această categorie de simptome. Aceste fenomene sunt cu atât mai frecvente cu cât durata tratamentului este mai mare şi cu cât vârsta pacientului este mai înaintată. Dacă apar semne şi simptome de dischinezie tardivă, se recomandă scăderea dozei sau întreruperea tratamentului.
În cazul administrării ziprasidonei la pacienți cu antecedente de crize epileptice, se recomandă precauție.
Datorită efectelor principale ale ziprasidonei, se recomandă prudenţă atunci când aceasta este administrată în combinaţie cu alte medicamente cu acţiune nervos centrală şi alcool etilic.
Au fost raportate cazuri rare de sindrom serotoninergic asociat temporar cu administrarea terapeutică a ziprasidonei, în asociere cu alte medicamente serotoninergice cum sunt inhibitorii selectivi ai receptorilor serotoninergici. Manifestările sindromului serotoninergic pot să includă confuzie, agitaţie, febră, transpiraţie, ataxie, hiperreflexie, mioclonii şi diaree.
Nu au fost efectuate studii la femeile gravide. De aceea, femeile aflate la vârstă fertilă şi tratate cu ziprasidonă trebuie sfătuite să folosească metode eficace de contracepţie. Deoarece experienţa la om este limitată, nu se recomandă administrarea de ziprasidonă în cursul sarcinii, cu excepţia cazului în care beneficiul potenţial pentru mamă depăşeşte riscul potenţial fetal.
Nu se cunoaşte dacă ziprasidona este excretată în laptele uman matern. Pacientele nu trebuie să alăpteze pe parcursul tratamentului cu ziprasidonă. Dacă tratamentul este necesar, alăptarea trebuie întreruptă.
Doza recomandată în tratamentul acutizării schizofreniei şi al tulburării bipolare este de 40 mg ziprasidonă de două ori pe zi, administrată în timpul meselor. Doza zilnică poate fi ulterior ajustată în funcţie de starea clinică a pacientului, până la maximum 80 mg ziprasidonă de două ori pe zi. Dacă este necesar, doza maximă recomandată poate fi administrată începând cu ziua a 3-a de tratament.
Este deosebit de important ca doza maximă să nu fie depăşită, întrucât profilul de siguranţă la doze de peste 160 mg pe zi nu a fost confirmat şi ziprasidona este asociată cu prelungirea dependentă de doză a intervalului QT.
În cazul tratamentului de întreţinere, pacienţilor trebuie să li se administreze cea mai mică doză eficace; în multe cazuri, doza de 20 mg ziprasidonă de două ori pe zi poate fi suficientă.
Ziprasidona nu este recomandată la copii și adolescenți.
De obicei nu se administrează doze iniţiale mai mici decât cele uzuale, dar scăderea dozei poate fi necesară la persoane cu vârsta de minim 65 de ani, dacă starea clinică o necesită.
În cazul insuficienţei renale, nu se recomandă ajustarea dozei.
La pacienţii cu insuficienţă hepatică, trebuie luate în considerare doze mai mici.
Ziprasidona are influenţă mică sau moderată asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Ziprasidona poate determina somnolenţă, iar pacienţii care în mod normal conduc vehicule sau folosesc utilaje, trebuie avertizaţi în consecinţă.
Perioada de valabilitate este de 2 ani.
A se păstra la temperaturi sub 30 grade C.
© Copyright 2024 NewsMed - Toate drepturile rezervate.