Căutare
Căutare
Toate procedurile
Analiza detaliată
Analiza detaliată
Hiperparatiroidismul este o patologie a glandelor paratiroide ce constituie o hipersecretie de parathormon (PTH). Hiperparatiroidismul se clasifica in: primar, secundar şi tertiar. Hiperparatiroidismul primar presupune crestere secretiei a PTH datorita unei supraproductii acestuia la nivelul glandelor paratiroide. În acest caz, biologic se poate evidenția hipercalcemia.
Hiparparatiroidismul secundar presupune cresterea in exces a PTH datorita perturbarii mecanismelor ce influenteaza secreţia acestuia. Astfel se va evidentia hipocalcemia, scaderea nivelului plasmatic de calcitriol şi hiperfosfatemia.
Hiperparatiroidismul tertiar asociază hiporsecreția autonomă si persistentă de PTH.
Cauzele de apariție a hiperparatiroidismului primar pot fi:
– adenomul paratiroidian – tumoră benignă a unei glande paratiroide – 80% din cazuri
– hiperplazia paratiroidiană a tuturor celor 4 glandei paratiroide ( în cadrul sindroamelor MEN 1 si MEN 2A) – 15% din cazuri
– carcinom paratiroidian rar – 1-2% din cazuri
Cauze de aparitie a hiperparatiroidismului secundar pot fi:
– carenta prelungită de Ca sau vit. D
– rahitism
– osteomalacie
– sindroame de malabsorbtie
– insuficiență renală cronică
– rezectie intestinală
Hiperparatiroidismul tertiar apare prin transformarea unei hiperplazii in tumora paratiroidină.
Hiperparatiroidismul se clasifică in primar, secundar, tertiar.
Hiperparatiroidismul primar Hipersecretia de PTH este datorata unei supraproducții de hormoni la nivelul glandelor paratiroidiene. Aceasta determină:
– crestere absorbtiei Ca la nivel intestinal
– cresterea activitatii osteoclastelor ce determină resorbție osoasă prin osteoliză la nivel osos
– hiperfosfaturie, aparitia litiazei renale, nefrocalcinoză, pielonefrită uropatică si mai târziu IRC la nivel renal.
Debutul bolii este in general insidios. 85% din pacienti sunt asimptomatici. Patologia poate fi descoperită întamplator la efectuarea unor analize de rutină.
Hiperparatiroidismul primar se asociază cu un nivel crescut al Ca in sange (hipercalcemie), calciurie, fosfaturie crescute.
Hiperparatiroidismul secundar
Hiperparatiroidismul secundar apare in urma perturbarii mecanismelor implicante in secreția PTH. Se asociază cu hipocalcemie, scaderea nivelului de calcitriol şi hiperfosfatemie.
Insuficienta renală duce la apartia hiperparatiroidismului secundar prin reducerea producție de calcitriol datorita scaderii hidroxilarii renale a 25-OH-vitamina D.
85% din pacienti pot fi asimptomatici. Simptomatologia in hiperparatiroidismul primar este reprezentată prin manifestările osoase, renale, cardiace .
Manifestarile in cadrul hiperparatiroidismului primar sunt:
– manifestari osoase: dureri, tumefacţii osoase localizate, scaderea densitații osoase cu apariția osteoporozei, fracturi pe os patologic, tasări vertebrale ce pot determina cifoză sau scolioză
– manifestări renale: litiază renală (prin reducerea eliminarii H în urină şi creşterea HCO3 urinar), nefrocalcinoză , IRC (in stadii avansate)
– manifestari cardio-vasculare: braficardie, HTA , scurtarea intervalului QT pe ECG , hipertrofie de ventricul stang.
– manifestări nespecifice: depresie, anxietate, dificultati de concentrare, scădere ponderală, gretă, varsaturi, astenie musculară.
Majoritatea pacientiilor simptomatici prezintă cel putin un episod de colică renală. Carența de vitamina D agravează hiperparatiroidismul imprimând în unele cazuri caracterul simptomatologic al bolii. O parte din pacienti pot prezinta semne si simptome nespecifice cum ar fi hipertensiunea arterială, ulcer peptic, astenie, tendinta de depresie.
In hiperparatiroidiamul secundar excesul hormonal are ca substrat aparitia unei hiperplazii paratiroidiene datorita mecanismelor alterate in producerea de PTH. Hipocalcemia aparută secundar absorbtiei intestinale datorită deficitului de calcitriol determină stimularea secretiei de PTH. Simptomatologia este reprezentată de apartitia osteopatiei renale.
Diagnosticul presupune efectuarea unor investigatii de laborator precum si a unor investigatii imagistice.
Investigatiile de laborator presupun determinarea nivelului seric al PTH, Ca seric si Ca ionic, fosfatemia, fosfsturia, calciuria. Deasemenea se mai pot determina fosfataza alcalină si osteocalcina.
– osteoporoza
– tumori cu mieloplaxe
– facturi pe os patologic
– chiste osoase
– demineralizarea osoasă la nivelul oaselor mici ale mâinii
Osteodensiometria este inevntigatia de electie pentru diagnosticul osteoporozei.
– scintigrafia paratiroidiana cu Tc 99
– rezonanța magnetică nucleară (RMN)
– computer tomografia (CT)
– ecografia de inalta rezolutie a regiunii cervicale
Diagnosticul diferential al hiperparatiroidismului primar se face cu alte cauze de hipercalcemie:
– hipertiroidism
-tumori maligne
– imobilizare prelungită
-intoxicatie cu vit. D
Tratamentul igieno-dietetic: se recomandă cosumul redus de lactate şi evitarea accidentelor ce pot favoriza aparitia fracturilor.
Tratamentul medicamentos se administreaza in formele asimptomatice si preoperator:
– administrare diureticelor de ansă: Furosemid
– calcitonină
– estrogeni
– agenti calcimimetici (se leagă pe receptorii pentru calciu scăzând astfel nivelul PTH)
– bisfosfonații reduc calcemia prin inhibarea resorbției osoase
Tratamentul chirurgical este tratamentul de electie si curativ in hiperparatiroidism . In cazul unui adenom se va efectua excizia glandei afectate. In cazul unei hiperplazii se va efectua înlăturarea a 3 glande si jumatate din cea de-a 4 -a lăsându-se jumatate pentru a evita hipocalcemia .
Postoperator poate aparea insuficiența paratiroidiană ce se tratează cu calciu si vitamima D.
Dislipidemia , Nefropatia diabetica , Sindromul insulinic autoimun cu hipoglicemie Neuropatia diabetica
© Copyright 2024 NewsMed - Toate drepturile rezervate.