Căutare
Căutare
Toate procedurile
Analiza detaliată
Analiza detaliată
Faringita este inflamaţia faringelui apărută în urma unei infecţii bacteriene sau virale. Deseori amigdalele sunt şi ele inflamate, în acest caz utilizându-se termenul de faringoamigdalita. Popular faringita poartă numele de „roşu în gât„.
Această afecţiune este una din cele mai întâlnite motive de prezentaţie la medic. Majoritatea cazurilor de faringită apar în timpul sezonului rece. Pentru a putea trata corespunzător faringita, este foarte important să identificăm cauza acesteia.
Perioada e incubaţie în cazul faringitei este în mod tipic de 2-5 zile, simtomele depinzând foarte mult de alte condiţii medicale asociate.
Simptomul principal al faringitei este reprezentat de durere. Frecvent aceasta este resimţită ca o iritaţie la nivelul gâtului ce se accentuează la înghiţire. Alte simptome sunt febra, frisonul, tusea, congestia nazală, dureri musculare, oboseala, inflamarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului.
Infecţiile ce dau cel mai frecvent faringită pot să asocieze şi semne şi simptome precum:
Durata perioadei de contagiozitate diferă în funcţie de tipul infecţiei. Dacă faringita a fost de cauză virală, perioada de contagiozitate durează până la dispariţia febrei. În cazul infecţiilor streptococice, perioada de contagiozitate durează de la început până a 24 de ore după începerea antibioterapiei.
Răceala comună durează în general mai puţin de 10 zile. Simptomele includ febră timp de 3-5 zile. În cazul în care faringita a apărut în urma unei răceli, puteţi să vă aşteptaţi ca simptomele să dureze toată aceasta perioadă.
Marea majoritate a durerilor de gât sunt cauzate de aceleaşi virusuri ce produc răceala sau gripa. O altă cauză importantă a faringitelor este reprezentată de infecţiile bacteriene.
Infecţiile virale ce produc faringită apar din cauza următoarelor virusuri:
Infecţiile bacteriene ce produc faringită sunt cauzate de:
Este foarte important de descoperit cauza faringintei pentru a putea urma un tratament corespunzător. Faringitele virale nu răspund la tratamentul antibiotic, tratamentul fiind unul menit să ţină sub control simptomele. În cazul faringitelor bacteriene, tratamentul antibiotic este recomandat.
Expunerea frecventă la răceli, prin contactul cu persoane bolnave, poate să crească riscul de apariţie a faringitei. Acest lucru este valabil mai ales pentru persoanele ce lucrează în sistemul medical. De asemenea alte persoane expuse unui risc crescut sunt cele cu alergii sau infecţii sinusale frecvente. Expunerea la fumul de ţigară este un alt factor ce creşte riscul de apariţie al faringitei.
În cazul în care experimentaţi simptome de faringită, doctorul dumneavoastră vă va examina gâtul. Medicul va căuta semnele de inflamaţie, roşeaţa sau dacă există orice fel de pete albe sau gri la nivelul amigdalelor. Medicul ar putea să vă examineze nasul şi urechile sau să vă palpeze gâtul pentru a examina ganglionii limfatici.
Dacă medicul dumneavoastră suspectează o infecţie streptococică, este foarte probabil să vă recomande testarea exudatului faringian. Acest lucru implică utilizarea unui beţişor cu vată pentru a preleva monstre de secreţii de la nivelul gâtului. Majoritatea doctorilor sunt capabili de a efectua un test rapid chiar în cabinetul său. Acest test rapid poate să dea un răspuns în câteva minute dacă infecţia este streptococică sau nu. Uneori monstra este trimisă la laborator, iar rezultatele sunt valabile după cel puţin 24 de ore.
Dacă doctorul dumneavoastră suspicionează alte cauze de faringită, el ar putea să vă recomande efectuarea unor analize de sânge. O probă mică de sânge poate să fie prelevată de la nivelul mâinii sau antebraţului. Testul poate să determine dacă suferiţi sau nu de mononucleoză infecţioasă. Un examen complet al sângelui ar putea să vă fie recomandat pentru a determina existenţa unui alt tip de infecţie.
Dacă un virus este responsabil de apariţia faringitei, medicul dumneavoastră ar putea să vă recomande îngrijirea la domiciliu. Pentru ameliorarea simptomelor, îngrijirea la domiciliu include:
Pentru a ameliora durerea şi febra, medicul ar putea să vă recomande administrarea unor medicamente antiinflamatorii precum ibuprofen. Pastilele de supt pentru gât s-au dovedit a fi utile pentru ameliorarea durerii.
Faringitele virale nu răspund la tratamentul antibiotic, astfel încât se va recomada un tratament simptomatic.
În anumite cazuri, mai ales în cazul faringitelor bacteriene, medicul dumneavoastră ar putea să vă recomande urmarea unui tratament medical specializat. Medicul ar putea să vă prescrie antibiotice precum ampicilina sau amoxicilina, în cazul unei infecţii streptococice sau în cazul suprainfecției bacteriene a faringitelor virale. Este foarte important să urmaţi întreaga cură de antibiotic, chiar dacă simptomele dispar. Cura trebuie urmată pentru a preîntâmpina revenirea infecţiei sau înrăutăţire ei. O cură de antibiotic durează în general între 7 şi 10 zile.
Pentru tratarea faringitei se mai utilizează si alte remedii naturiste. Ar trebui să consutaţi medicul înainte de a le utiliza pentru a evita interacţiuniile medicamentoase sau alte complicaţii. Printre cele mai cunoscute remedii naturiste se numără:
Menţinerea unei igiene optime poate să prevină marea majoritate a cazurilor de faringită:
Deşi marea majoritate a cazurilor de faringită pot fi tratate cu succes acasă, există o serie de simptome unde este necesară efectuarea unei vizite la medic pentru o evaluare mai atentă. Vă recomandăm să vă adresaţi medicului dacă durerea de gât nu dispare după o săptămână.
Trebuie să vă adresaţi medicului în cazul în care copilul dumneavoastră prezintă unele din următoarele semne de gravitate:
Adulţii trebuie să se adreseze medicului în cazul în care prezintă oricare din următoarele manifestări ce însoţesc durerea de gât:
Atunci când suferiţi de faringită, senzaţia de arsură şi discomfortul cauzat ar putea să vă împiedice să vă alimentaţi corespunzător.
Vă recomandăm ca în caz de faringită să consumaţi următoarele alimente:
În timpul bolii, pentru a prevenii accentuarea simptomelor, vă recomandăm să evitaţi carnea (mai ales cea roşie), laptele şi produsele lactate.
Bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC)
Sindromul de detresa respiratorie a nou-nascutului
Bronșita acută , Infectia cu citomegalovirus la copil , Infectii urinare la copii Răceala la copii
Despre pneumopatiile interstițiale difuze - noțiuni generale pentru identificarea acestor patologii
Despre pneumopatiile interstițiale difuze - noțiuni generale pentru identificarea acestor patologii
Despre pneumopatiile interstițiale difuze - noțiuni generale pentru identificarea acestor patologii
Despre pneumopatiile interstițiale difuze - noțiuni generale pentru identificarea acestor patologii
© Copyright 2024 NewsMed - Toate drepturile rezervate.