Căutare

Toate procedurile

Schimba ora Programări

Inchide

Programează Consultație

Atenție! Data și ora exactă a programării va fii stabilită telefonic, apoi vă va fi comunicată verbal dar si pe e-mail.

Programează serviciu medical

Cerere o ofertă medicală

Cerere serviciu medical

Analiza detaliată

Analiza detaliată

Răspuns

Răspuns

miercuri, noiembrie 30, 2022

Encefalita – cauze, simptome, diagnostic, tratament, prognostic, prevenție

NewsMed
NewsMed

12 Oct 2020

eye-glyph Vizualizări: 883

Distribuie Articolul

Encefalita este o patologie caracterizată prin prezența unui proces inflamator, la nivelul creierului. Cauzele acesteia sunt multiple, dar cea mai frecventă este cea virală. Aceasta este o patologie al cărei diagnostic trebuie stabilit într-o perioadă scurtă de timp, deoarece pot apărea complicații, chiar și decesul.

Epidemiologie

Rata de apariție a encefalitei este de aproximativ 7 cazuri la 100 000 de persoane în fiecare an. Numărul de cazuri de encefalită a rămas constant din 2005 până în prezent, fiind de aproape 4 milioane, iar aproximativ jumătate din acestea au fost cauzate de virusul Herpes simplex. Anual, se înregistrează circa 150 000 de decese.

Encefalita – clasificare

În funcție de modul de apariție al encefalitei, aceasta se poate clasifica în două categorii:

  • Encefalita primară

Encefalita primară apare când agentul viral sau bacterian cauzator afectează în mod direct encefalul. Afectarea se poate fi localizată sau generalizată la nivelul creierului.

  • Encefalita secundară sau post – infecție

Encefalita secundară are drept cauză o infecție localizată oriunde în organism, cu excepția creierului. Sistemul imun produce reacții caracteristice infecției, cu scopul reducerii acesteia. Cu toate acestea, este afectat și țesutul nervos, fiind atacate și celule sănătoase de la acest nivel. Apariția acestui tip de encefalită este evidențiată la aproximativ trei săptămâni de la infecția primară.

Cauze

Cauzele encefalitei pot fi multiple: infecții bacteriene, virale sau inflamații. Cea mai frecventă cauză este cea virală. Printre virusurile cel mai des întâlnite care produc encefalita se enumeră:

  • Virsurile herpetice

Virusurile Herpes simplex 1, Herpes simplex 2, virusul Epstein -Barr, virusul varicelo – zoosterian pot determina apariția encefalitei. Cele mai puține cazuri de encefalită cauzate de virusurile herpetice sunt produse de virusul Herpes simplex tip 1.

  • Virusul rabiei

Virusul rabiei se transmite prin mușcătura de la un animal infectat. Acest virus poate produce encefalită printr-un proces rapid. Astfel, primele simptomele apar după câteva zile sau săptămâni de la infectare.

  • Virusurile transmise de țânțari

Virusurile transmise de țânțari, precum virusul West – Nile pot produce encefalită în câteva zile sau săptămâni de la mușcătură.

  • Virusurile transmise de căpușe

Encefalita produsă de virusul Powassan poate apărea în decurs de o săptămână de la mușcătura căpușei.

  • Enterovirusurile

Cele mai frecvente cazuri de encefalită produse de enterovirusuri sunt cele produse de virusul Coxsackie și de poliovirusuri. Acestea determină simptome asemănătoare gripei, dar și durere abdominală și afecțiuni oculare, cum ar fi inflamația.

  • Virusuri rubeolic, virusul rujeolic, virusul urlian

Aceste virusuri provoacă foarte rar encefalită, deoarece există vaccinuri specifice acestora. În trecut, virusurile copilăriei stăteau la baza apariției a numeroase cazuri de encefalită post – infecție.

Bacterii

O altă cauză a encefalitei este cea bacteriană. Aceasta poate apărea ca o complicație (encefalită secundară) a meningitei de cauză bacteriană. Cazuri de encefalită secundară au fost raportate și în:

  • sifilis – infecția cu Treponema pallidum
  • boala Lyme – cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi

Alte bacterii ce pot produce encefalită sunt bacteriile din genul:

  • Mycoplasma sp.
  • Rickettsia sp.
  • Bartonella henselae

Paraziți

Encefalita secundară poate fi prezentă și în infecțiile cu diferiți paraziți precum:

  • Toxoplsma gondii – care determină toxoplasmoza
  • Plasmodium sp. – care determină malaria.

Simptome

Simptomele pot fi ușor confundate cu cele ale gripei. Pacienții pot acuza: oboseală, cefalee, dureri articulare sau musculare, febră. În cazurile avansate pot apărea stări de agitație, confuzie, perturbări ale comportamentului, afectarea vorbirii, alterări ale simțurilor, precum: auzul, văzul, pierderea conștienței. La copii mai apar ca simptome: stările de greață, vărsăturile, iritabilitate și scăderea apetitului. De asemenea, la nivelul fontanelelor apar zone moi.

Categoriile cele mai afectate, la care apariția complicațiilor este prezentă sunt clasificate în funcție de trei categorii:

  • Vârsta

Cel mai mare risc de encefalită îl prezintă copii și vârstnicii. Acest fapt poate fi cauzat de faptul că imunitatea acestora este relativ scăzută.

  • Imunitate scăzută

În această categorie se regăsesc persoanele cu boli autoimune sau cele care au suferit transplanturi și care iau medicamente imunosupresoare.

  • Localizare geografică

În funcție de localizarea geografică, riscul de encefalită este mai mic sau mai mare. Acest fapt se datorează prezenței în număr mai mare a numărului de țânțari sau de căpușe.

  • Sezon

Mușcăturile de țânțari sunt mai frecvente vara, în timp ce mușcăturile de căpușă sunt des întâlnite în lunile aprilie – octombrie.

Complicații

În general, complicațiile apar în cazul vârstnicilor, a imunodeprimaților,. Simptomele se pot agrava și dacă tratamentul este administrat cu întârziere. Printre complicații se enumeră: modificări ale comportamentului, paralizie la nivelul anumitor zone ale corpului, memorie afectată, oboseală cronică, afectări ale vorbirii, ale auzului, ale vederii, precum și afectări musculare.

Diagnostic

Diagnosticul este stabilit prin intermediul anamnezei, a analizelor biochimie și a tehnicilor imagistice. Astfel, din anamneză medicul observă starea pacientului, dacă este letargic, prezența sau absența modificărilor de comportament sau dacă este conștient.

  • Rezonanță magnetică nucleară

Această analiză imagistică evidențiază aspectul encefalului și prezența zonelor inflamate sau a altor modificări prezente la acest nivel.

  • Electroencefalograma

Această metodă permite evidențierea undelor cerebrale, care prezintă modificări la pacienții cu encefalită.

  • Puncția lombară

Puncția lombară permite extragerea lichidului cefalorahidian și ulterior, analiza biochimică și microbiologică a acestuia. Pe baza analizelor efectuate se poate stabili dacă encefalita este de cauză virală sau bacteriană. De asemenea, se poate identifica agentul patogen cauzator viral sau bacterian prin tehnici microbiologice sau PCR (Polymerase Chain Reaction).

  • Analize de sânge

Analizele de sânge pot pune în evidență sindromul inflamator, prin modificări ale valorilor VSH-ului, ale proteinei C reactive, ale leucocitelor, ale eozinofilelor etc.

Tratament

Tratamentul trebuie administrat cât mai rapid, pentru a preveni apariția complicațiilor și decesul. Deoarece, encefalita este o patologie ce implică multe riscuri, acesta se tratează numai în regim de internare. În funcție de severitatea acestei patologii, tratamentul poate dura de la câteva zile, până la câteva luni.

Tratamentul este ales în funcție de cauza encefalitei. Astfel, encefalita produsă de virusuri este tratată cu medicamente antivirale. Dacă cauza este bacteriană se administrează antibiotice.

Sunt utilizate și alte tipuri de medicamente pentru a ameliora simptomele acestei patologii. Inflamare țesuturilor este redusă prin intermediul steroizilor, iar febra este scăzută cu antipiretice. Pentru durerile musculare se administrează antialgice. Mai pot fi administrate medicamente pentru sistemul imun.

Prognostic

Prognosticul encefalitei este favorabil dacă diagnosticul se pune în etapele timpurii ale infecției. În caz contrar, pot apărea complicații (edem cerebral, trombocitopenie, epilepsie etc.).

Prevenție

Cele mai eficiente metode de prevenire a encefalitei constau în evitarea contactului cu agenții patogeni ce pot provoca această patologie. Regulile de igienă sunt esențiale (spălatul mâinilor înainte de a mânca, după mersul la toaletă, spălarea alimentelor ce urmează a fi consumate etc.).

O altă metodă de prevenție este vaccinare. Aceasta se poate aplica doar în cazul anumitor virusuri, precum: virusul rubeolic, virusul rujeolic, virusul urlian, virusul rabiei. De asemenea, este important a se realiza vaccinarea preventivă în cazul deplasării în anumite țări, conform schemei epidemiologice.

Prevenirea mușcăturilor de căpușe sau țânțari pot fi prevenite prin utilizarea unor spray – uri ce conțin substanțe repelente. De asemenea, îmbrăcămintea adecvată (bluze cu mânecă lungă, pantaloni lungi, ghete) pot preveni astfel de mușcături. Montarea plaselor de țânțari este utilă pentru a evita intrarea țânțarilor în locuință.

Consultul medical este recomandat de la apariția primelor simptomelor pentru a evita complicațiile și decesul.

Adauga un comentariu

Medici care tratează această afecțiune

Dr. Burcovschi Victoria
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Dislipidemia , Nefropatia diabetica , Sindromul insulinic autoimun cu hipoglicemie Neuropatia diabetica

Evaluat 0 / 10
Locație: Iaşi
Dr. Ispas Daniel-Marius
Neurologie

Accident ischemic tranzitor , Accident vascular cerebral (AVC) , Cefaleea - durerea de cap Epilepsia

Evaluat 0 / 10
Locație: Făgăraş
Logo

Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.

Contacts

Colaborare:

colaborare@newsmed.ro

Publicitate:

publicitate@newsmed.ro
Social

Acum ne găsești și pe rețelele de socializare!