Decizia de a alăpta în mod natural, la sân este o decizie personală. De asemenea acest subiecte poate să dea naştere unor opinii puternice şi contradictorii în cadrul familiei şi a prietenilor. Medicii şi colegiile medicale recomandă alimentarea la sân datorită numeroaselor sale beneficii. Desigur, fiecare cuplu mamă-copil este diferit şi unic, astfel încât decizia de a alăpta îi aparţine mamei. Următarele argumente pot fi utile în luarea unei decizii adecvate.

Beneficiile alăptării la sân pentru sugar

Atunci când discutăm despre beneficiile alăptării este pertinent să ne gândim la beneficiile pentru sugar. Acesta are mult de câştigat, mai ales în ceea ce priveşte protecţia în faţa bolilor, contagioase sau nu. Pentru sugar, în primele luni de viaţă laptele reprezintă singurul aliment permis. Deci, în momentul în care luăm o decizie, trebuie să ne asigurăm că tipul de lapte va putea să determine o dezvoltare optimă pentru sugar.

Beneficii nutriţionale şi imunologice pentru sugar

Laptele matern este alimentul ideal şi complet pentru a asigura nutriţia corespunzătoare a bebelușului. Acesta este un mix aproape perfect de vitamine, proteine şi grăsimi ce asigură toţi nutrienţii necesari pentru creșterea şi dezvoltatea copilului. În plus, toţi aceşti nutrienţi sunt mult mai uşor de digerat decât cei din formulele de lapte praf. Laptele matern conţine anticorpi împotriva bacterilor şi virusurilor ce se găsesc în nici o altă formulă de lapte. Imunoglobulina A din laptele matern protejează mucoasa intestinală a sugarului de germeni. Ea crează un strat protector la nivelul mucoasei intestinale.

Studiile au demonstrat că alăptatul la sân scade riscul copilului de a dezvolta alergii sau astm. Se consideră că imunoglobulina A este implicată în scăderea riscului de alergii. În plus, copiii alimentaţi exclusiv la sân în primele 6 luni de viaţă suferă de mai puţine infectii respiratorii, ale urechilor, sau digestive, decât cei alimentaţi mixt sau exclusiv artificial. De asemenea sugarii alimentaţi exclusiv la sân fac mai puţine vizite la medic şi au mai puţine spitalizări decât ceilalți. Alimentarea la sân scade riscul apariției cancerelor în copilărie. Mecanismul nu este pe deplin elucidat. Se consideră că anticorpii din laptele matern stimulează sistemul imun al nou-născutului.

Un studiu din 2010 susţine că bebeluşii alimentaţi la sân au şanse mai mici de a face febră după vaccinare.

Beneficii pe termen lung

În unele studii, copiii alăptaţi la sân sunt asociaţi ulterior cu un scor IQ mai mare. Un studiu efectuat pe 4000 de copii a arătat că la vârsta de 5 ani, cei alimentaţi natural au avut scoruri mai mari la testele de vocabular. Scorul a fost cu atât mai mare cu cât ei au fost alăptaţi mai mult. Un alt beneficiu este dat de apropierea fizică dintre bebeluş şi mamă, contactul „skin-to-skin” (piele-piele) şi contactul vizual ajutând la crearea legăturii mamă-copil, bebelușul simţindu-se în siguranţă. Sugarii alimentaţi natural au şanse mai mari de a avea o curbă ponderală optimă. Alimentarea la sân scade riscul de a deveni supraponderali si de a dezvolta ulterior diabet. Laptele matern conţine leptină, un hormon implicat în reglarea apetitului şi a greutăţii.

Academia Americană de Pediatrie afirmă că alimentarea la sân scade riscul de moarte subită la nou-născut. Un studiu german din 2009 a arătat că alimentarea exclusiv la sân în prima lună de viaţă înjumătăţeşte riscul de moarte subită.

Prematurii cu greutate extrem de mică la naştere ce au primit lapte matern rapid după naştere s-au dezvoltat mai bine decât ceilalți. De asemenea s-a constatat că cei alimentaţi cu lapte matern au recuperat mai bine unele deficite neurologice. Se pare că aici ar fi implicaţi anumiţi acizi graşi din laptele matern.

Beneficiile materne ale alăptării la sân

S-a demonstrat că alăptaul la sân ajută la recuperarea mai rapidă a greutăţii de dinaintea sarcinii, prin alăptarea se arzându-se mai multe calorii. Alăptatul stimulează eliberarea de oxitocină astfel încât uterul revine mai repede la dimensiunile iniţiale şi scade fluxul sângerărilor uterine postpartum. Oxitocina joacă un rol deosebit de important şi în scăderea riscului apariției depresiei portpartum. Acest hormon este frecvent numit şi hormonul dragostei. Multe femei afirmă că se simt mai relaxate atunci când alăptează. Femeile ce au avut cantităţi mai mari de oxitocinî în sânge au avut o tensiune arterială mai mică atunci când au trebuit să vorbescă depre probleme stressante.

Un alt beneficiu deosebit de important pentru mamă este reprezentat de efectul anticancerigen. S-a demonstrat că alăptatul la sân scade riscul apariției cancerului la sân şi a celui ovarian. Cu cât o femeie aăptează mai mult, cu atât riscul de cancer scade. Se presupune că schimbările structurale în țesutul mamar şi supresia estrogenului în timpul lactației ar fi implicate. De asemenea scade riscul apariției osteoporozei.

Nu trebuie uitat avantajul economic al alăptării la sân. Având în vedere că nu este necesară cumpărarea de tetine, biberoane, formule de lapte şi sterlizator putem spune că alăptatul la sân este mult mai ieftin decât alăptatul artificial.

Mituri şi temeri privind alăptatul la sân

Multe mămici sunt îngrijorate în primele zile după naştere că nu vor fi capabile să aibă suficient lapte pentru a satisface nevoile sugarului. Această teamă este accentuată de faptul că bebeluşii tind să piardă în greutate în primele 3-5 după naştere. Totuși, această scădere în greutate nu este cauzată de alăptatul la sân. În primele zile sâni produc un lapte numit „colostru”. Colostrul este mai gros, mai puţin şi mai galben, dar este suficient pentru a satisface nevoile nutriţionale ale nou-născutului. Acest colostru ajută la dezvoltarea tractului digestiv al sugarului, pregătindu-l pentru digestia laptelui matern.

De asemenea după muls, mămicile consideră că laptele este insuficient cantitativ. Din acest motiv decid să apealeze la o alimentaţie mixtă sau complet artificială. Poate din prea multă grijă maternă, acestea consideră că bebelușul nu se satură. Trebuie menţionat că fiecare femeie produce o cantitate şi o calitate personalizată a laptelui tocmai pentru a putea suplinii nevoile diferite ale sugarului. Atâta timp cât sugarul creşte în greutate şi în lungime în mod optim, nu există nici un motiv de îngrijorare privind cantitatea sau calitatea laptelui matern.  Multe femei consideră că nu pot alăpta la sân dacă au sânii mici. Acesta este doar un mit, femeile cu sâni mici putând produce cantităţi de lapte egale cu ale femeilor cu sâni mai mari. O alimentaţie corectă, odihna suficientă şi o bună hidratare sunt cele trei condiţii estenţiale pentru o producţie adecvată de lapte.

Medicii recomanda ca bebeluşii să fie alimentaţi la sân pe durata primelor 6 luni de viaţă. După 6 luni se poate începe diversificarea şi introducerea alimentelor solide în alimentaţie. Totuși, trebuie ţinut cont că şi o alimentare exclusivă la sân mai puţin de 6 luni este mai bună decât nimic.

Alte informaţii

Alăptatul la sân este cel mai natural mod de alimentare, dar asta nu înseamnă că este uşor. O comunicare bună cu medicul ginecolog poate să scadă anxietatea viitoarelor mămici privind alimentarea la sân. Aceştia pot să ajute viitoarele mămici să ia o decizie optimă atât pentru ele cât şi pentru sugar.

Beneficii ale sugarului	Beneficii materne
1.      Un bebeluş mai sănătos	1). Scădere în greutate
2.      Protecţie pe termen lung împotriva obezităţii şi diabetului	2). Scade anxietatea
3.      Protecţie antiinfecţioasă	3). Efect anticancerigen
4.      O dezvoltare cognitivă mai bună	4). Efect antiosteoporotic
5.      Scade riscul de moarte subită	5). Este mai economic
6. Asigură nutriţia completă	6). Asigură o recuperare mai rapidă postpartum
7.Scade riscul apariţiei diareei	7).Efect anticoncepţional pe durata alăptării (atâta timp cât este vorba de o alimentare exclusivă la sân şi regulată)
8. Scade riscul apariţiei problemelor dentare	8). Este mai uşoară
9. Scade riscul apariţiei cancerului în copilărie	9). Satisfacţie emoţională
10. Scade riscul apariţiei bolilor de inimă	10). Este ecologică