Căutare
Căutare
Toate procedurile
Analiza detaliată
Analiza detaliată
Tetraxim se comercializează sub formă de suspensie injectabilă în seringă preumplută. Tetraxim este un vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic inactivat, adsorbit. Toxinele difterice si tetanice sunt detoxifiate cu formaldehidă şi apoi purificate. Componenta poliomielitică este obţinută prin propagarea pe linie celulară continuă Vero a celor trei tipuri de virus (tip 1,2,3), purificate şi inactivate cu formaldehidă. Ca excipienți, Tetraxim poate conține:
Mediul Hanks conţine un complex de aminoacizi (inclusiv fenilalanină), săruri minerale, vitamine şi alte componente (cum este glucoza), dizolvate în apă pentru preparate injectabile.
Tetraxim poate conţine urme de glutaraldehidă, neomicină, streptomicină şi polimixină B.
Acest vaccin este indicat pentru imunizarea activă combinată împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive şi poliomielitei:
Tetraxim nu este recomandat a fi administrat în următoarele situații:
În cadrul studiilor clinice, reacţiile adverse raportate cel mai frecvent la copiii la care s-a administrat Tetraxim ca imunizare primară, individual sau combinat cu vaccinul Act-HIB, includ durere la nivelul locului de injectare, plâns anormal, pierderea apetitului alimentar şi iritabilitate.
În general, aceste semne şi simptome apar în decurs 48 de ore după vaccinare şi pot continua timp de 48-72 ore. Se remit spontan, fără a fi necesar un tratament specific. Frecvenţa reacţiilor la nivelul locului de injectare tinde să crească la imunizarea prin rapel, comparativ cu frecvenţa observată pentru imunizarea primară.
Profilul de siguranţă al Tetraxim nu diferă semnificativ în funcţie de grupele de vârstă. Cu toate acestea, unele reacţii (mialgie, indispoziţie, durere de cap) sunt specifice copiilor cu vârsta de 2 ani sau mai mari.
Astfel, în urma studiilor clinice și farmacologice efectuate, s-au decelat următoarele categorii de reacții adverse.
Limfadenopatia poate fi întâșnită, însă are o frecvență necunoscută de apariție.
Au fost raportate următoarele reacții adverse: reacţii de hipersensibilitate imediată, cum sunt edem facial, angioedem, edem Quincke şi reacţii anafilactice.
Foarte frecvent, s-a întâlnit pierderea apetitului alimentar.
Sunt frecvente:
Foarte frecvent pot apărea:
Au fost frecvent raportate cazuri de vărsături și diaree.
Apar cu o frecvenţă necunoscută erupţie, eritem, urticarie.
Foarte frecvent s-au întâlnit cazuri ce au avut ca manifestare principală mialgia.
Din această categorie, putem menționa următoarele reacții adverse:
Reacţii adverse potenţiale (adică nu au fost raportate direct pentru Tetraxim , ci pentru alte vaccinuri care conţin una sau mai multe dintre componentele antigenice ale Tetraxim): sindrom Guillain-Barré şi nevrită brahială, după administrarea vaccinului cu componentă tetanică
toxoidă.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare.
Nu este documentat niciun caz de supradozaj cu Tetraxim.
Imunogenicitatea Tetraxim poate fi redusă prin tratament imunosupresor sau imunodeficienţă. Este recomandat să se aştepte oprirea tratamentului sau ameliorarea bolii, înainte de vaccinare. Cu toate acestea, vaccinarea subiecţilor cu imunodeficienţă cronică, cum este infecţia cu HIV, este recomandată chiar dacă răspunsul imun poate fi limitat.
La pacienţii la care a apărut sindrom Guillain-Barré sau nevrită brahială după administrarea anterioară a unui vaccin conţinând componenta tetanică, decizia de a administra un anumit vaccin care conţine componenta tetanică trebuie să se bazeze pe o evaluare atentă a beneficiilor potenţiale şi a riscurilor posibile asociate cu vaccinarea. De obicei, vaccinarea este justificată la copiii la care schema de imunizare primară este incompletă (adică mai puţin de trei doze administrate).
Vaccinul nu trebuie administrat pe cale intravasculară. Trebuie luate măsuri de precauţie astfel încât acul să nu pătrundă într-un vas de sânge. Vaccinul nu trebuie administrat intradermic. Similar tuturor vaccinurilor injectabile, Tetraxim trebuie administrat cu precauţie la subiecţii cu trombocitopenie sau tulburări de coagulare, deoarece după o administrare intramusculară poate să apară sângerare. Vaccinarea trebuie precedată de anamneză (în special referitor la istoricul vaccinării şi la apariţia unor evenimente adverse) şi de un examen clinic.
Antecedentele de convulsii febrile necorelate cu administrarea anterioară a unui vaccin, nu constituie prin ele însele o contraindicaţie pentru vaccinare.La aceşti pacienţi, este importantă monitorizarea temperaturii în primele 48 de ore după vaccinare şi administrarea preventivă a medicaţiei antipiretice, în mod regulat, timp de 48 de ore. Antecedentele de convulsii afebrile care nu se corelează cu administrarea anterioară a vaccinului, trebuie evaluate de un medic specialist, înainte de a se decide efectuarea vaccinării.
În eventualitatea apariţiei reacţiilor edematoase la nivelul membrelor inferioare după administrarea de vaccin conţinând componenta Haemophilus Influenzae tip b, cele două vaccinuri, vaccinul diftero-tetano-pertussispoliomielitic şi Haemophilus Influenzae tip b conjugat trebuie administrate în două locuri separate şi în două zile diferite.
Similar tuturor vaccinurilor injectabile, întotdeauna trebuie să existe un tratament medical adecvat şi o supraveghere corespunzătoare pentru a interveni prompt în situaţiile rare de reacţii anafilactice la administrarea vaccinului.
Riscul potenţial de apnee şi necesitatea de monitorizare respiratorie timp de 48-72 de ore ar trebui să fie luate în considerare la administrarea seriei pentru imunizarea primară la sugarii născuţi foarte prematur (n. ≤28 săptămâni de sarcină) şi în special pentru cei cu antecedente de imaturitate respiratorie. Deoarece beneficiul vaccinării este mare la acest grup de nou-născuţi, vaccinarea este recomandată şi nu ar trebui să fie amânată.
Acest vaccin poate fi utilizat în acelaşi timp cu vaccinul M-M-RVAXPRO sau cu vaccinul HBVAXPRO, dar în două locuri de administrare diferite.
Acest vaccin poate fi asociat sau combinat cu vaccinul Haemophilus influenzae tip b conjugat (Act-HIB).
Tetraxim este destinat doar pentru uz pediatric.
Tetraxim va fi administrat în conformitate cu recomandările oficiale în vigoare.
Primovaccinare: se administrează 3 doze, succesive, la un interval de 1 lună, în funcţie de calendarul oficial al vaccinărilor, la vârsta de 2 luni, 3 luni şi 4 luni.
Rapel: se administrează o doză de vaccin la 1 an după primovaccinare, de obicei între 16 şi 18 luni.
Rapel la copiii cu vârsta între 5 şi 13 ani: se administrează o doză de vaccin.
Pentru vaccinarea primară şi prima doză de rapel, acest vaccin poate fi administrat reconstituind vaccinul Haemophilus influenzae tip b conjugat (Act-HIB) sau se administrează în acelaşi timp cu acest vaccin dar în două locuri de administrare diferite.
Acest vaccin se administrează intramuscular.
Locul de injectare recomandat este faţa antero-laterală a coapsei (treimea medie) la sugari şi în deltoid la copiii cu vârsta între 5 şi 13 ani.
În lipsa studiilor de compatibilitate, acest vaccin nu trebuie amestecat în aceeaşi seringă cu alte vaccinuri.
Perioada de valabilitate este de 3 ani.
A se păstra la frigider (2 grade C – 8 grade C).
A nu se congela.
© Copyright 2024 NewsMed - Toate drepturile rezervate.