Implanturile mamare sau implanturile cu siciloane reprezintă o metodă de mărire a sânilor. Aceasta se realizează prin tehnica chirurgicală numită augmentare mamară. Procedura se realizează de peste 60 de ani, iar în cadrul intervențiilor chirurgicale plastice ocupă primul loc, conform unui studiu realizat în 2018.  

Augmentarea mamară are scop estetic pentru femeile care doresc să își modifice forma și dimensiunile sânilor, dar are și scop medical. Este utilă femeilor care doresc o reconstrucție mamară, în urma unei mastectomii sau care au suferit un traumatism. 

Tipuri de implanturi mamare

Implanturile mamare se pot clasifica în funcție de mai multe criterii. Unele dintre acestea sunt:

• conținutul (gel siliconic coeziv, ser fiziologic)
• forma (ergonomice, rotunde)
• suprafața (nano texurate, rugoase, netede)
• proiecție (foarte înaltă, înaltă, moderată, joasă)

1. Implantul cu gel siliconic coeziv

Acest tip de implant are drept caracteristică aspectul natural pe care îl conferă sânului. Riscul de a se rupe este destul de mic, iar dacă se produce o fisură, gelul siliconic va rămâne în interiorul implantului. Acesta conține gel siliconic coeziv.

2. Implantul mamar salin

Implantul are în interior ser fiziologic steril. Cantitatea de ser diferă în funcție de mărimea și forma dorită a sânului, pe care pacienta dorește să o obțină. Riscul acestora de fisurare este destul de ridicat. Dacă fisurarea se produce, soluția salină părăseșe implantul, iar volumul sânului va scădea considerabil. 

În Europa, aceste implanturi au fost înlocuite cu cele pe bază de gel siliconic coeziv. Schimbarea s-a produs pentru a scădea riscul de fisurare. 

Denumirea de ”silicoane” este oferită acestor implanturi, deoarece ambele tipuri au la suprafață un înveliș de silicon. Diferența dintre acestea este doar la nivel de conținut. 

Cui îi este adresată augmentarea mamară?

Femeile care pot beneficia de această procedură medicală pot fi următoarele:

• femeile sănătoase care au sânii de dimensiuni mici, fără volum, asimetrici, aplatizați
• femeile care doresc o reconstrucție mamară după o operație de mastectomie
• femeilor care nu consumă alcool sau consumă cantități reduse de alcool și care nu fumează
• femeile care nu sunt însărcinate
• femeile care nu alăptează

Pregătirea pentru implantul mamar

Pacientei îi este recomandat să informeze medicul în legătură cu alergiile pe care le cunoaște, tratamentele pe care le urmează și afecțiunile de care suferă. Este important a se renunța la tratamentul cu anticoagulante și asprină. 

Fumatul și alcoolul nu sunt recomandate înainte cu 24 de ore de intervenția chirurgicală. Alcoolul poate influența efectul anesteziei. 

Durata procedurii chirurgicale

Augmentația mamară este în cele mai multe dintre cazuri o operație scurtă. Durata medie este de aproximativ 1 - 2 ore. Aceasta poate suferi modificări în funcție de pacient și se poate mări, dacă apar complicații. 

Etapele procedurii chirurgicale

1. Consultul

Această primă etapă este extrem de importantă. În cadrul acestuia, medicul specialist află care este motivul pentru care pacienta apelează la o astfel de procedură, îi explică care sunt etapele, beneficiile și riscurile. De asemenea, se va stabili tipul de implant, dimensiunea și forma, acestea fiind adaptate la conformația corpului. 

2. Anestezia

Pacienta poate primi anestezie generală sau sedare intravenoasă. Aceasta este stabilită împreună cu medicul specialist, în funcție de nevoile acesteia.

3. Incizia

Chirurgul alege tipul de incizie potrivită pentru fiecare pacientă. Astfel, poate efectua o:

• incizie submamară (incizia se realizează la nivelul pliului inferior al sânului)
• incizie periareolară (incizia se realizează la polul inferior al areolei mamare)
• incizie transaxilară (incizia se realizează sub braț, lângă axilă)

4. Inserția implantului

Implantul se poate introduce prin mai multe tehnici:

• subglandular (implantul este plasat anterior de mușchiul pectoral și posterior de țesutul mamar)
• subpectoral (implantul este plasat sub mușchiul pectoral)

5. Suturarea inciziilor

Suturarea inciziilor este ultima etapă a procedurii. Se realizează cu fire chirurgicale resorbabile. 

Posibile efecte secundare

Chiar dacă operație nu are un grad de complexitate crescut, aceasta poate prezenta următoarele complicații:

• complicații cauzate de anestezie
• infecții
• durere
• hematom (acumularea de sânge)
• serom (acumularea de limfă)
• vindecare necorespunzătoare a cicatricei
• senzația de amorțeală la nivelul mamelonului sau al întregului sân
• sânii nu au forma dorită, iar operație necesită a fi reluată
• asimetria de poziție, volum sau formă
• sânii întăriți
• vergeturile (apar ca urmare a extinderii pielii)
• implantul se poate rupe
• retracția capsulară (reacția de respingere a implantului de către organism; mai este cunoscută și ca sindromul Baker)
• sindromul de cascadă (implantul este situat mai sus decât țesutul glandular; poate apărea la femeile care alăptează sau care au slăbit)
• rippling (în partea inferioară a sânului, se produc pliuri ale pielii; apare de cele mai multe ori după câțiva ani de la operție, dacă pacienta a slăbit sau dacă a fost folosit un implant mare)
• double - bubble (la nivelul polului inferior al sânului implantul a fost inserat submuscular; este necesară reintervenția)
• bottoming-out (implantul coboară sub nivelul sânului)

Recuperarea

Recuperarea după intervenția chirurgicală poate dura până la șase săptămâni. După această perioada, pacienta își poate relua activitățile zilnice obișnuit. 

În primele zile de la operație, pacienta poate resimți o stare de disconfort, durere ușoară și o sensibilitate accentuată. Se recomandă repausul la pat și purtarea unui sutien special. 

Durerea și edemul la nivelul sânilor pot dura câteva săptămâni. Medicul poate prescrie medicamente care să amelioreze discomfortul. 

Alte recomandări post-operatorii includ:

• poziția de somn recomandată este cea de decubit dorsal (pe spate)
• primul duș se poate face după 24 de ore de la operație
• sunt de evitat băile lungi, mersul la piscină pentru două săptămâni de la intervenția chirurgicală