1. Ce este prolactina ?

Prolactina este cunoscută ca fiind un hormon care ajută la producția de lactație în timpul sarcinii pentru ulterioarea alăptare a copilului. În urma cercetărilor, s-a dovedit că acest hormon ajunge să aibă peste 300 de roluri în organism. Acste roluri pot fi clasificate în funcție de zonele în care acționează prolactina. Astfel, acest hormon are acțiuni asupra următoarelor zone:

• sistemul reproducător,
• metabolismul,
• echilibrul osmotic (în interiorul lichidelor  și fluidelor corpului) ,
•  sistemul imunitar ,
• actele comportamentale.

2. Reglarea nivelului de prolactină în organism

La om, prolactina este produsă și stocată în partea anterioară a hipofizei (adenohipofiza). Celulele lactotrofe produc acest hormon, după care el este eliberat în circulația sangvină. Prolactina mai poate fi produsă și în alte zone ale organismului, zone precum: uter, celulele imunitare, creier, sâni, prostată, piele și țesut adipos.

Reglarea produsului de prolactină se datorează hormonului denumit dopamină, produs de către hipotalamus. Hipotalamusul reprezintă o structură a creierului care are conexiuni directe cu glanda pituitară (hipofiza). Dopamina inhibă producția de prolactină, astfel încât cu cât există mai multă dopamină, cu atât producția de prolactină scade.  Acest lucru se datorează și faptului că însăși prolactina stimulează secreția de dopamină, fapt ce creează un feedback negativ.

De asemenea, hormonii estrogeni reprezintă și ei un reglator al secreției de prolactină. S-a dovedit că acești hormoni au acțiune pozitivă și cresc producția de prolactină din hipofiză. Studiile au relevat mici creșteri ale prolactinei în cazul femeilor , în diferite etape ale ciclului menstrual, atunci când nivelul de estrogen este mai ridicat. Acest lucru se întâmplă atât în timpul sarcinii , cât și după naștere, lucru evident, deoarece prolactina este necesară producerii lactației.

Pe lângă dopamină și estrogen, multe alte tipuri de hormoni pot inhiba sau stimula secreția de prolactină eliberată în organism. Unele dintre exemple pot fi următoarele: oxitocina, hormonul antidiuretic (ADH), tirotropină (TSH) .

3.Hipersecreție și hiposecreție de prolactină

Hipersecreția de prolactină (excesul de prolactină) poartă denumirea de hiperprolactinemie. Cele mai frecvente cauze ale acestei hipersecreții sunt produse datorită sarcinii, medicație (poate reduce efectul dopaminei),  hiposecreția hormonului TSH, sau tumorile benigne care afectează glanda pituitară (prolactinom).

Simptomele hiperprolactinemiei includ expulzia necontrolată a laptelui, dereglări ale ciclului menstrual sau deficit de testosteron ( în cazul bărbaților). Majoritatea pacienților care suferă de hipersecreție de prolactină pot fi tratați cu succes prin administrara de medicamente care imită efectul dopaminei. Medicamentul cel mai frecvent utilizat este cabergolina.

Hiposecreția de prolactină (deficitul de prolactină)  poartă  denumirea de hipoprolactinemie. Deficitul de prolactină este un caz foarte rar și este întâlnit în cazul persoanelor care suferă de subactivitate pituitară. O scădere a nivelului de prolactină poate duce la o lactație insuficientă după naștere. Multe dintre persoanele în cauză nu prezintă un istoric medical ce relevă afecțiuni. Totuși, principala cauză sugerată este un sistem imunitar slăbit, datorită unor infecții.

4.Rolurile prolactinei în organismul uman

În urma cercetărilor efectuate, s-a dovedit faptul că prolactina nu are acțiune doar asupra sistemului reproducător , ci controlează și o parte a actelor  comportamentale sau a homeostaziei. Factorii care influențează creșterea sau scăderea nivelului de prolactină pot fi și poluarea , stress-ul cotidian , stimulii vizuali sau auditivi.

Cele mai importante funcții biologice ale prolactinei sunt: activitatea lactogenică (declanșarea secreției de lapte) și activitatea galactopoetică (menținerea producției de lapte .  Totuși, creșterea glandei mamare la pubertate nu ține de rolul prolactinei, ci de rolul altor hormoni precum : hormonii estrogeni, corticoizi, insulina și somatotropina.

De asemenea, prolactina este produsă, în cantități mici, și în organismul bărbaților, dar și femeilor care nu sunt însărcinate, deși cantitatea de prolactină atinge nivelul maxim la femeile însărcinate sau celor care au născut, nivelul de prolactină fiind de 10-20 de ori mai ridicat, decât în mod obișnuit.

La femei

Acest hormon mai este denumit și ”hormonul matern”, deoarece are un efect de calmare asupra mamelor care alăptează și declanșează instinctul și comportamentul matern al mamei. În același timp, un efect nedorit al prolactinei este acela că acțiunea sa poate duce și la apariția părului nedorit pe corp.

Referitor la reproducere, prolactina joacă un rol important pentru fertilitate. Acest hormon are un rol inhibitor pentru alți hormoni ( hormonul de stimulare foliculară și hormonul eliberator al gonadotropinelor ). Din acest motiv, o femeie care alăptează are șanse mai puține de a rămâne însărcinată, tocmai datorită efectului de inhibitor al prolactinei, modificând ovulația.

La bărbați

În cazul bărbaților, unele studii sunt contradictorii. Inițial , se considera că un nivel ridicat de prolactină ar afecta activitatea sexuală a bărbaților. Totuși, studiile recente relevă faptul că nivelurile mici de prolactină influențează tulburările erectile și scăderea sexuală. În cadrul unui studiu, în care au fost evaluați aproximativ 3000 de bărbați, cu vârste între 40 și 79 de ani, s-a demonstrat faptul că există o corelație între un nivel mic de prolactină și viața sexuală de o calitate alterată. În aceste situații se mai adaugă și influența altor factori de mediu.