Nervul oculomotor  (III) este al trei nerv cranian. Nervul oculomotor este un nerv motor, el controlează mișcările mușchilor globului ocular, cu excepția mușchilor drept lateral și oblic superior. Datorită fibrelor lui vegetative, nervul oculomotor este nervul constrictor al irisului și nervul acomodării.

Originea reală a nervului oculomotor (III)

Nervul oculomotor își are originea reală în mezencefal, lateral și anterior față de apeductul lui Sylvius. Originea reală a nervului este împărțită în două coloane: somatomotorie și visceromotorie.

Coloana somatomotorie se ocupă de mușchii oculomotori și prezintă un nucleu care e împărțit în trei porțiuni: superioară, mijlocie, inferioară. În porțiunea superioară se găsesc fibrele pentru mușchiul ridicător al pleoapei superioare și pentru mușchiul drept superior. Porțiunea mijlocie adăpostește fibrele mușchiului drept medial, iar în porțiunea inferioară se găsesc fibrele destinate mușchiului drept inferior și al celui oblic inferior.

Coloana visceromotorie aparține parasimpaticului cranian și este reprezentată de nucleul lui Edinger-Westphall. Acest nucleu conține fibrele musculaturii netede a globilor oculari, respectiv mușchii ciliari.

Originea aparentă a nervului oculomotor (III)

Originea aparentă a nervului oculomotor se află pe marginea medială a apeductulului cerebral. Fibrele nervoase, după ce traversează calota pedunculară, ies prin două feluri de rădăcini: unele interpedunculare și altele intrapedunculare. Cele interpedunculare se află pe marginea medială a pedunculului, iar cele intrapedunculare se află în grosimea lui.

Traiectul și raporturile nervului oculomotor (III)

Nervul oculomotor are un traiect oblic anterior, lateral și puțin în sus. Nervul oculomotor merge lateral de procesul clinoidian posterior, trece pe fața superioară a sinusului cavernos și străbate peretele lateral al sinusului cavernos. Nervul oculomotor pătrunde în cavitatea orbitară prin fisura orbitară superioară.

Traiectul nervului oculomotor cuprinde trei porțiuni:

–        Porțiunea retrosinusală;

–        Porțiunea sinusală;

–        Porțiunea antesinusală.

Prima porțiune, cea retrosinusală, este cuprinsă între originea pedunculară a nervului oculomotor și sinusul cavernos. Această porțiune este învelită de o prelungire a durei mater, iar în partea superioară este în raport cu artera cerebrală posterioară, iar în partea inferioară se întâlnește cu artera cerebeloasă superioară.

Porțiunea sinusală trece lateral de procesul clinoidian posterior, merge pe fața superioară a sinusului cavernos și ulterior pătrunde în peretele lateral al acestuia. Apoi, traversează sinusul cavernos, venind în raport inferior cu nervul trohlear și nervul oftalmic. În partea anterioară a sinusului se încrucișează cu nervul trohlear, medial este în raport cu artera carotidă internă și nervul abducens, acestea străbătând sinusul cavernos. Lateral, nervul oculomotor vine în raport cu fața medială a lobului temporal, care este așezată pe sinusul cavernos.

Porțiunea antesinusală este cea care traversează fisura orbitală superioară și pătrunde în cavitatea orbitală. Porțiunea antesinusală se împarte în două ramuri terminale: superioară și inferioară. Acestea două străbat inelul fibros al lui Zinn, la cel ca și nervii trohlear și abducens.

Nervul oculomotor se anastomozeaază cu nervul oftalmic și cu plexul simpatic carotidian.

Afectarea nervului oculomotor (III)

Lezarea unilaterală a nervului oculomotor duce la afectarea ochiului ipsilateral. Mușchiul ridicător al pleoapei superioare este paralizat și astfel apare ptoza palpebrală. Paralizia drepților superior și inferior presupune inabilitatea persoanei de a-și mișca globul ocular în sens vertical. Paralizia dreptului medial duce la inabilitatea de a mișca globul ocular spre partea medială. În cazul în care mușchiul drept lateral nu intervine, ochiul va fi deviat spre lateral, astfel apărând strabismul lateral. Devierea din linia mediană a ochiului afectat determină nealinierea ochilor, ceea ce va cauza diplopia orizontală.

Având în vedere că inervația dreptului lateral și cea a oblicului superior nu sunt afectate, ochiul aflat de partea leziunii va devia spre inferior și lateral.

Mușchiul sfincter al pupilei va fi afectat datorită întreruperii inervației sale parasimpatice. În acest caz, pupila va rămâne dilatată și nu va prezenta niciun răspuns în prezența fasciculelor luminoase, Acesta este primul semn clinic de presiune intracraniană exercitată asupra eferentelor viscerale generale ale nervului oculomotor.

De asemenea, afectarea mușchiului ciliar datorită întreruperii inervației sale parasimpatice duce la imposibilitatea cristalinului de a se acomoda pentru vederea de aproape.