Insomnia este o tulburare a somnului care se manifestă fie prin dificultatea de a adormi, fie prin treziri în timpul somnului. De asemenea, se mai poate manifesta prin trezirea la o oră neobișnuit de matinală pentru persoana respectivă, asociată cu imposibilitatea de a adormi la loc. Milioane de oameni din întreaga lume sunt afectați de insomnie, simptomele acesteia manifestându-se la aproximativ 30% dintre adulți. Insomnia apare mai des la femei si la persoanele în vârstă și este asociată cu oboseală, anxietate, iritabilitate, precum si cu afectarea capacității de memorare și de învățare.
Să înțelegem de ce este important somnul
Pentru o stare de bine în timpul zilei, odihna din timpul somnului are un rol major. În somn, creierul se pregătește pentru ziua urmatoare. Așadar, se formează noi legături între neuroni, proces care ajută la învățare si memorare. Fie ca este vorba de a rezolva probleme la matematică, a cânta la un instrument, a juca șah sau a merge pe bicicletă, multiple studii au arătat că somnul îmbunătățește capacitatea de învățare. De asemenea, studiile au demonstrat că insomnia afectează abilitatea de a lua decizii, controlul emoțiilor, adaptarea la schimbare.
Pe de altă parte, somnul este implicat și în procesul de vindecare al vaselor de sânge. Tulburările de somn pe o perioadă îndelungată sunt asociate cu un risc crescut de afectare cardiacă, hipertensiune arterială, infarct si diabet.
Se cunoaște faptul că adulții au nevoie de 7-8 ore de somn, iar copiii de 9-12 ore. De ce dorm copiii mai mult? Pentru că în timpul somnului profund este secretat hormonul care ajută la o creștere si dezvoltare armonioasă. De asemenea, masa musculară se dezvoltă, au loc procese de reparare a țesuturilor.
Legătura dintre insomnie și obezitate
Un studiu efectuat pe adolescenți a arătat ca pentru fiecare oră de somn pierdută, riscul de a dezvolta obezitate crește. Acest lucru este valabil și pentru celelalte categorii de vârstă. Somnul ajută la păstrarea echilibrului între hormonul care induce senzația de foame (grelina) si cel care induce senzația de sațietate (leptina). La persoanele afectate de insomnie, există un nivel crescut de grelină asociat cu un nivel scăzut de leptină.
Totodată, somnul influențează modul în care corpul reacționează la insulină – hormonul care reglează nivelul glucozei în sânge. Insomnia este deseori asociată cu o glicemie ridicată, crescând astfel șansele de a dezvolta diabet zaharat.
Tipuri de insomnie
În funcție de durată, există 3 tipuri de insomnie:
-Insomnia tranzitorie: simptomele durează câteva zile, până la o săptămână. De obicei, este provocată de schimbarea ambientului, stres, schimbarea fusului orar, însă poate fi cauzată și de afecțiuni medicale.
-Insomnia acută: persistă câteva săptămâni. Diagnosticul de insomnie poate fi stabilit când o persoană nu doarme suficient, deși are oportunitatea de a o face, precum și un mediu propice, liniștit. Cea mai frecventă cauză pentru acest tip de insomnie este stresul, iar durata relativ lungă a acesteia face ca viața socială a persoanei sa fie afectată, precum si capacitatea de muncă sau sănătatea.
-Insomnia cronică: durează luni sau chiar ani. În majoritatea cazurilor de acest tip, insomnia este o consecință a unei alte afecțiuni medicale.
Cauzele insomniei
Insomnia poate fi cauzată atât de factori fizici, cât si de tulburări psihice.
Cele mai frecvente cauze ale insomniei sunt:
-Stresul: Grijile referitoare la familie, carieră, sănătate, școală sau la orice eveniment perceput drept stresant pot stimula excesiv activitatea cerebrală dacă nu sunt controlate, ceea ce duce la scăderea capacității de a avea un somn odihnitor. De asemenea, evenimentele traumatice precum moartea cuiva, divorțul sau pierderea locului de muncă au șanse considerabile de a provoca insomnie.
-Obiceiuri dăunătoare somnului: activități stimulatoare înainte de culcare, mersul la culcare la ore neregulate (de exemplu intr-o seară la ora 23:00, în altă seară la ora 1:00), mese copioase seara târziu. Există studii care au arătat că expunerea la lumina televizorului sau smartphone-ului înainte de a adormi afectează nivelul melatoninei, ducând astfel la tulburarea somnului.
-Schimbarea ambientului sau tulburări ale ritmului circadian: zgomot, altitudini mari, căldură sau frig, schimbarea fusului orar, ture de noapte.
-Tulburări psihice: depresie (de multe ori insomnia se manifestă aici printr-o trezire devreme în timpul nopții sau dimineții), anxietate, tulburare bipolară, psihoze.
-Cofeina, teina și nicotina: consumate seara produc insomnie prin excitare nervoasă. Alcoolul poate induce somnul inițial, însă nu lasă organismul sa intre in stadiile profunde ale somnului, provocând in acest mod trezirea în timpul nopții.
-Afecțiuni medicale: durere cronică, boli cardiace, astm, cancer, diabet, boală de reflux gastro-esofagian, hipertiroidie, boala Alzheimer, boala Parkinson, infarct miocardic, BPOC și altele.
-Medicamente: unele antidepresive, medicamente pentru astm sau tensiune arterială, corticosteroizi, beta blocante, statine, inhibitori de colinesteraza, alfa blocante, IECA. De asemenea, medicamentele împotriva alergiilor, durerii si răcelii.
-Menstruația, sarcina, menopauza.
Apneea de somn
Poate fi o cauză importantă de insomnie. Este o întrerupere temporară a respirației în timpul somnului în mod repetat. În acest mod, nu va mai ajunge suficient oxigen la creier si la restul corpului. Poate dura de la câteva secunde la un minut. Cea mai comună formă este cea obstructivă, produsă prin relaxarea mușchilor gâtului și a limbii, blocând căile aeriene superioare. Mai există apneea de cauză centrală, în care centrul respirator nu funcționează corespunzător, iar creierul nu transmite suficient semnale către mușchii respiratori. Trezitul din somn din cauza senzației de sufocare sau sforăitul zgomotos orientează către acest diagnostic, confirmat cu ajutorul unei investigații numită polisomnografie.
Despre melatonină
Melatonina este un hormon produs de glanda pineală, rolul său principal fiind de reglare a ritmului somn-veghe. Întunericul duce la creșterea cantității de melatonină, ceea ce pregătește organismul pentru somn. Invers, lumina provoacă o diminuare a melatoninei, acesta fiind un semnal de trezire pentru corp. În mod normal, atât cantitatea de lumină, cât și ceasul biologic al organismului reglează cantitatea de melatonină produsă. Așadar, nivelul acestui hormon începe să crească seara, după apusul soarelui, rămânând crescut pe tot timpul nopții cât este întuneric și scade odată cu răsăritul soarelui.
În timpul zilelor de iarnă, când se întunecă mai devreme, producția melatoninei este tulburată. De aceea, ne putem simți lipsiți de energie si ușor iritabili.
Există și alimente care cresc nivelul melatoninei: roșii, orez, cireșe, căpșuni, lapte de vacă, măsline, nuci. Aceste alimente conțin melatonină, astfel încât dupa ingestie aceasta este absorbită din tubul digestiv și se instalează o senzație de relaxare și somnolență.
Melatonina poate fi administrată și ca medicament pentru insomnie, când este cazul.
Tratamentul insomniei
În funcție de tipul insomniei, se pot fie aplica metode non-farmaceutice, fie administra medicamente.
Așadar, corectarea comportamentelor dăunatoare somnului poate fi de ajutor: evitarea consumului de cafea, alcool sau ceai verde înainte de culcare, evitarea somnului în timpul zilei, respectarea programului de somn, asigurarea unui mediu liniștit și întunecat, fără deschiderea telefonului mobil sau a televizorului înainte de culcare.
De asemenea, exercițiile fizice din timpul zilei pot contribui la o odihnă mai bună în timpul nopții.
Se pot folosi si tehnici de relaxare înainte de culcare, precum meditația sau relaxarea mușchilor.
Atunci când medicul consideră că este nevoie, se pot administra medicamente care combat insomnia, precum melatonina, valeriana, L-triptofanul, antihistaminicele, hipnoticele, anxioliticele, neurolepticele.
De ce e important să investigăm și să tratăm insomnia
Pe lânga afectarea calității vieții (prin scăderea capacității de memorare, diminuarea atenției, creșterea riscului obezității și al diverselor afecțiuni medicale), insomnia provoacă oboseală în timpul zilei, cu posibilitatea apariției unor momente de microsomn, ce pun in pericol viața omului în anumite contexte. Microsomnul se referă la perioade scurte de somn în timpul stării de veghe, perioade ce apar spontan, nu pot fi controlate și uneori nu pot fi nici conștientizate.
Dacă microsomnul apare în timpul condusului unui autovehicul, crește substanțial riscul unui accident, echivalând sau chiar depășind riscul de a face accident sub influența alcoolului. Microsomnul afectează viața și in alte situații, la locul de muncă sau la școală. Așadar, lipsa somnului afectează atât viața personală, cât și evenimente petrecute la o scară mai largă, de-a lungul timpului fiind corelată chiar cu tragedii precum accidente aviatice, nautice sau nucleare.
