Căutare

Toate procedurile

Schimba ora Programări

Inchide

Programează Consultație

Atenție! Data și ora exactă a programării va fii stabilită telefonic, apoi vă va fi comunicată verbal dar si pe e-mail.

Programează serviciu medical

Cerere o ofertă medicală

Cerere serviciu medical

Analiza detaliată

Analiza detaliată

Răspuns

Răspuns


Vitamine hidrosolubile

Buican
Buican

05 May 2021

eye-glyph Vizualizări: 3006

Distribuie Articolul

Vitaminele sunt necesare organismului în cantităţi foarte mici, de ordinul miligramelor sau microgramelor. Sunt un grup de compuşi organici esenţiali pentru menţinerea sănătăţii corpului uman cu structură şi proprietăţi chimice variate și cu diferite funcţii în organism. Majoritatea vitaminelor hidrosolubile nu sunt depozitate în organism, sau doar în cantităţi nesemnificative, ceea ce face necesar un anumit aport zilnic.

                

Clasificare

Se clasifică în două mari categorii:
– liposolubile: A, D, E, K;
– hidrosolubile: vitaminele din grupul B și vitamina C.

Există unele situaţii particulare în cazul vitaminelor, şi anume:
– vitamina D se formează în organism dintr un precursor situat în piele, sub acţiunea razelor ultraviolete B;
– vitamina B 3 poate fi sintetizată în organism dintr un precursor, şi anume AA esenţial triptofan;
– vitaminele B 12 şi K se sintetizează şi în organismul uman, sub acţiunea bacteriilor din colon.

Vitaminele se găsesc în mod natural în alimentele crude, nepreparate termic sau mecanic. Prepararea alimentelor poate afecta conţinutul în vitamine al alimentelor respective. O dietă echilibrată, omnivoră, asigură un aport suficient de vitamine. În ultima perioadă, pentru evitarea unor carenţe nutriţionale, în unele ţări se practică îmbogăţirea şi fortificarea alimentelor cu diverse vitamine (dar şi cu minerale):
– îmbogăţire = readăugarea unor nutrienţi care au fost pierduţi în timpul procesării alimentelor;
– fortificare = adăugarea unor nutrienţi care nu s au găsit în acel aliment, în mod natural.

VITAMINELE HIDROSOLUBILE ( B, C ) 

Vitamina B1 sau tiamina

• Forma activă = tiamin pirofosfatul
• Există 4 compuşi naturali:
– Tiamin monofos f at (ThMP)
– Tiamin difosfat (ThDP) sau tiamin pirofosfat (TPP)
– Tiamin trifosfat (ThTP)
– Adenozin tiamin difosfat (AThDP) ş i trifosfat (AThTP)
• Cea mai importantă formă = difosfatul ThDP

Absorbţia e ste inhibată de consumul de alcool și de deficitul de acid folic. Cantitatea de tiamină din organism este de 30 mg. 

Rolul tiaminei

Are rol de coenzimă intervenind în metabolismul glucidic şi protidic, în transmiterea influxului nervos și are și rol antioxidant.

Este sintetizată de bacterii, protozoare, plante și fungi. Cea mai mare cantitate de tiamină se găsește în teaca grăunţelor (îndepartată în procesul de rafinare) și în drojdie. 

Conform Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară (EFSA) necesarul este de 0,4 mg tiamină/ 1000 kcal consumate. Nu există limită superioară tolerabilă. 

Surse 

Animale: peşte, ficat, porc, gălbenuş de ou. 

Vegetale: cereale integrale, cartofi, legume, sparanghel, conopidă, varză, portocale, lapte de soia, orez brun, făină de ovăz, seminţe de floarea soarelui, secară. 

Îmbogăţite cu B1: majoritatea cerealelor și pâinea. 

Se degradează prin:
– Fierbere prelungită (scade cu 50%);
– Coacere (pâinea) (scade cu 20-30%);
– Pasteurizarea laptelui (scade cu 20%);
– Raze:
   • X;
   • Uv.
– tratarea alimentelor cu sulfiţi.

Unele alimente conţin tiaminaze, care degradează rapid vitamina B1:
– Peşte crud;
– Scoici;
– Ferigă.
• Compuşi antitiaminici
– Acidul tanic ( Ceai ). 

Cauze:
– Deficit alimentar:
     • Dietă necorespunzătoare;
     • Inaniţie (greva foamei, anorexie nervoasă).
– Unele afecţiuni
Consecinţe:
– Boala Beriberi cu tulburări asupra sistemului nervos, cardiovascular, gastrointestinal. 
– Sindromul Wernicke Korsakoff. 

Vitamina B2 ( riboflavina )

Este vitamină puţin hidrosolubilă, care poate fi sintetizată industrial și este utilizată în anumite ţări pentru îmbogăţirea
alimentelor. Cantitatea de vitamină B2 depozitată în organism poate acoperi necesarul pentru 2-6 săptămâni. 

Rol 

• de coenzimă, participând la numeroase procese celulare:
   – Flavin adenin dinucleotid (FAD);
   – Flavin mononucleotid (FMN);
• Transportor de hidrogen în diferite sisteme oxidative ale mitocondriilor;
• Metabolism energetic;
• Metabolismul lipidelor, corpilor cetonici, glucidelor, proteinelor.

Conform EFSA, necesarul zilnic este de 1,6 mg/zi. Necesarul este ridicat în:

• Traumatisme;
• Malabsorbţie;
• Abuz de alcool;
• Infecţii severe;
• Medicamente:
   – Antidepresive;
   – Anticoncepţionale;
   – Antibiotice. 

Surse

Se găseşte în numeroase alimente de origine animală şi vegetală
• Surse animale:
– Lapte;
– Produse lactate (brânzeturi, iaurt);
– Ficat;
– Rinichi;
– Carne slabă;
– Peşte.
• Surse vegetale:
– Drojdie (bere: cantitate mică);
– Vegetale cu frunze verzi;
– Leguminoase;
– Roşii;
– Ciuperci;
– Migdale;
– Banane;
– Cereale;
– Pâine îmbogăţită.

– Nu este termosensibilă ( nu se pierde prin prepararea termică a alimentelor și este degradată prin adăugarea de bicarbonat de sodiu în apa de fierbere )
– Este fotosensibilă (laptele lăsat 2 ore în pahar de sticlă pierde aproximativ 80% din B2)
         – substanţele produse prin degradare:
                  » pot distruge vitamina C

                  » pot oxida lipidele (aromă neplăcută)
– 2/3 din vitaminele B conţinute de cereale se pierd în cursul procesului de rafinare. 

Deficitul 

• Apare rar în ţările industrializate; 
CAUZE
• dietă deficitară;
• afecţiuni care scad absorbţia intestinală. 

SIMPTOME ale deficitului:
– Stomatită;
– Glosită;
– Inflamaţie a mucoasei bucale;
– Dermatită seboreică;
– Durere, hiperemie şi edem al faringelui;
– Anemie normocromă normocitară în stadiile avansate);
– Cheilită angulară;
– Fotofobie.

Vitamina B3 ( niacina )

• Un grup de compuşi cu activitate similară , care pot fi convertiţi între ei:
– Acid nicotinic;
– Nicotinamidă.
• Se mai numește vitamina PP (pellagra preventive). Este o vitamină puţin hidrosolubilă. Niacina este transportată la ţesuturi, legată de proteine (15-30).  Organismul poate depozita o cantitate de niacină care să asigure nevoile organismului pentru 2-6 săptămâni. 

Rol

• de coenzimă a diverselor dehidrogenaze, cu rol de transportor de H;
• Metabolismul glucidelor, lipidelor, proteinelor;
• Repararea ADN;
• Producerea de hormoni:
         – Steroizi;
         – Ai medulosuprarenalei.

Necesar: 6,6 mg niacină/ 1000 Kcal
S-a dovedit că o dietă normală: 60 g proteine/zi asigură 10 mg niacină/zi. 

• Produse animale
– Organe: ficat, inimă, rinichi;
– Carne de: porc, curcan, vită, pui, peşte;
– Lapte;
– Ouă.
• Produse vegetale: morcovi, roşii, avocado, sparanghel, broccoli, cartofi dulci, seminţe, nuts, cereale integrale, drojdie, ciuperci. 


Deficit

Apare rar în ţările industrializate. 
– Abuz de alcool
Apare în ţările cu consum excesiv de mălai
– Pentru a creste biodisponibilitatea niacinei din porumb, acesta este tratat nixtamalizare
– Deficit sever = boala pelagra
• Cei 3d
– Diaree;
– Dermatită;
– Demenţă.

Vitamina B5 (acid pantotenic)

Vitamina B5 nu este termostabilă.

Rol 

Este componentă a coenzimei A:
     – intervine în numeroase procese metabolice intracelulare
• Metabolismul
      – Lipidelor;
      – Glucidelor;
      – Proteinelor.

Surse


• Carne:
– Vită;
– Pui;
• Ficat;
• Ouă;
• Broccoli;
• Cartofi;
• Roşii;
• Cereale integrale.

Deficit

• Rar;
• Cauze:
   – Malnutriţie severă;
   – Alcoolism;
• Simptome:
– Parestezii şi dureri în picioare.

Aportul adecvat: 5 mg/zi. 

Vitamina B6 (piridoxina)

Rol

• Sinteza neurotransmiţătorilor;
• Sinteza histaminei;
• Sinteza hemoglobinei (hemului);
• Creşte legarea oxigenului de Hb;
• Funcţia imună;
• Reglează funcţia şi expresia genelor;
• Coenzimă implicată în metabolismul glucidic, lipidic, proteic;
• Este necesară pentru metabolismul:
    – Vitaminei B3;
    – Folatului;
    – Carnitinei.

Bărbaţi: 1,7 mg/zi;
Femei: 1,6 mg/zi. 

Nivelului vitaminei B6 este afectat în deficit de B2, deficit de B3, Deficit de zinc, abuz de alcool
Medicamente care antagonizează vitamina B6
– Cicloserină;
– Hidralazină;
– Gentamicină;
– Penicilamină;
– Izoniazidă;
– L-dopa;
– Teofilină.

În alimente se găseşte sub 3 forme
Piridoxina
   • forma cea mai stabilă , se degradează mai puţin prin preparare
         – în legume
Piridoxal şi piridoxamină
• sensibile la caldură şi lumină;
• se degradează prin preparare;
       – în alimentele de origine animală:
            » carne;
            » lapte.

Prin prepararea alimentelor se pierde vitamina B6 până la 50%
      – Termică;
      – Congelare;
      – Conservare.

Se găseşte în cantitate mare în alimentele care conţin şi celelalte vitamine din grupul B
• Carne;
• Lapte;
• Cereale integrale;
• Leguminoase;
• Cartofi;
• Oleaginoase.

Deficit

Cauze:
– Alcoolism;
– Vârsta înaintată;
– Program de hemodializă;
– Dieta hiperproteică;
– Unele medicamente:
     • Antiepileptice;
     • Corticosteroizi.

Simptome

Dermatologice: dermatită seboreică, glosită atrofică cu ulceraţii, cheilită angulară, conjunctivită, intertrigo. 

Neurologice: somnolenţă, confuzie, neuropatie senzitivă, convulsii, modificări EEG. 

Vitamina B7 ( biotina ) 

A fost numită vitamina H, iar forma activă este D-biotina. 

Rol

• Coenzimă în metabolismul:
   – acizilor graşi;
   – leucinei;
   – a minoacizilor;
   – glucidelor.
• Rol în gluconeogeneză
• Rol în creşterea şi diferenţierea celulară
• Coenzimă a unor carboxilaze cu rol în transportul HCO3-.

Surse

• Exogen:
   – Alimente bogate in vit amina B7:
        • Ficat;
        • Rinichi;
        • Gălbenuş de ou;
        • Produse lactate;
        • Legume;
        • Cereale integrale;
        • Banane;
• Endogen:
– Biotina este sintetizată de flora din intestinul gros. 

Necesar: 40 µg/z i
O dietă echilibrată asigură 50-100 µg/zi, nu poate apărea deficit nutriţional. 

Deficitul apare rar
Simptome:
– Neurologice;
– Dermatologice. 

Vitamina B9 (folat)

Necesar:

Adulti: 330 μg/zi. Se recomandă la femeile în perioada fertilă, pentru evitarea defectelor de tub neural la produse de
concepţie, încă 400 μg/zi, din suplimente sau prin îmbogăţire. 

Surse

• Frunze verzi:
   – Spanac;
   – Salată;
• Legume;
• Mazăre verde;
• Fasole verde;
• Sparanghel;
• Broccoli;
• Drojdie;
• Germeni;
• Boabe de soia;
• Cereale integrale;
• Nuts (arahide);
• Fasole;
• Cartofi;
• Ficat;
• Alte organe;
• Lactate;
• Carne;
• Fructe de mare;
• Fructe şi sucuri de fructe:
– Portocale.

Cauzele deficitului 

• Carenţa alimentară:
  – dietă neadecvată;
  – alcoolism cronic (tărie);
  – malnutriţie;
• Malabsorbţie intestinală:
– afecţiuni intestinale;
– tratament anticonvulsivant;
• Creşterea necesarului:
– Sarcină;
– Lactaţie;
– Copii.

Anemie megaloblastică
• Tulburări digestive:
– atrofia mucoasei digestive:
    • lingual (glosita Hunter);
    • gastrică (gastrita atrofică);
    • intestinală;
– aclorhidrie.

În sarcină, deficitul poate provoca: avort spontan, defecte congenitale, defecte ale tubului neural la copil (spină bifidă), naştere prematură, greutate mică la naştere. 

Nu se cunosc efecte adverse ale consumului unei cantităţi mari de folat care se găseşte în mod natural în alimente. Excesul de acid folic din alimente fortificate sau din suplimente poate masca deficitul de vitamina B12 şi, din cauza întârzierii diagnosticului aceste carenţe, poate determina apariţia tulburărilor neurologice ireversibile.

Vitamina B12 ( cobalamină ) 

Are o structură foarte complexă, se găseşte în toate ţesuturile animale și nu se găseşte în vegetale. 

Depozitul:
– La nivel hepatic
      • 2-5 mg
– Asigură necesarul timp de 3-6 ani în cazul sistării aportului. 

Factori care scad absorbția: 

– Absenţa factorului intrinsec;
– Afecţiuni ale ileonului terminal;
– Medicamente:
    • Colchicină;
    • Omeprazol;
– Alcool.

Rol

Rol în producerea acizilor nucleici;
- Intervine în diviziunea celulară;
- Foarte important în formarea eritrocitelor, împreună cu fierul şi acid folic;
- Intervine în formarea tecii de mielină.

Surse

B12 este sintetizată:
– de microorganisme;
– de flora intestinală a rumegătoarelor;
• Se găseşte în produsele de origine animală;
• Lipseşte din produsele de origine vegetală;
• Ovolactovegetarienii au un aport corespunzător de vitamina B12;
• Vegetarienii necesită administrarea săptămânală a suplimentelor. 

Vitamina C ( acid ascorbic ) 

Vitamina C este hidrosolubilă și este unul dintre nutrienţii cei mai instabili. Este sintetizată de plante şi de majoritatea animalelor. 

Compusul natural activ: acidul L-ascorbic.

Rol

• Intervine în sinteza de:
– Neurotransmiţători:
    • conversia dopaminei în norepinefrină;
    • conversia triptofanului în serotonină;
– carnitină;
– hormoni steroizi (din colesterol);
– prostaglandine;
– acizi biliari;
– citocrom P450;
– acid tetrahidrofolic;
– Colagen:
    • prin hidroxilarea prolinei şi lizinei;
– alte componente ale ţesutului conjunctiv. 

Scade riscul de: boală coronariană, accident vascular cerebral, complicaţii ale diabetului, hipertensiune arterială, mortalitate, cancer de esofag, cavitate bucală, stomac, colon,plămân.

Necesar:
– Bărbaţi: 110 mg/zi;
– Femei: 95 mg/zi;
• La fumători, se consideră că necesarul este cu 35 mg/zi mai mare. 

Surse

• În special, în produse vegetale;
• În vegetale, cantitatea cea mai mare se găseşte în perioada de creştere activă, primăvara şi la începutul verii;
• Utilizată şi ca aditiv (antioxidant).

• Se degradează prin:
– Fierbere – până la 75% se pierde (degradare + trece în apa de fierbere);
– Prăjire;
– Macerare;
– Congelare;
– Expunere la lumină si la aer (oxidare);
– Mediu alcalin;
– Expunere la ioni de metal (vase de cupru);
– Pasteurizarea laptelui (parţial);
– Tăiere.

Deficitul, se numește scorbut și apare rar. 

• Cauze:
– Alcoolism;
– Vârstnici;
• Fatal, dacă nu se intervine.
Dacă deficitul apare la femeile însărcinate, crește riscul de infecţii, ruptură prematură de membrane, naştere prermatură, eclampsie.

 

Adauga un comentariu

Medici care tratează această afecțiune

Logo

Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.

Contacts

Colaborare:

colaborare@newsmed.ro

Publicitate:

publicitate@newsmed.ro
Social

Acum ne găsești și pe rețelele de socializare!