Ergotismul – intoxicația produsă de cereale

Ergotismul reprezintă o intoxicație ca urmare a consumului de cereale (în special secară) contaminate cu fungul Claviceps purpurea. Aceasta pot avea drept cauză și ingerarea  de medicamente derivate din cereale contaminate sau interacțiuni dintre diferite medicamente care generează alcaloizi toxici (ergotina, ergotamina). Cazurile de ergotism sunt cunoscute încă din Evul Mediu. În acea perioadă gradul de contaminare al cerealelor era de 25%. Raportul minimum de cereale contaminate pentru generarea intoxicației este de 2%. .

Ciclul de dezvoltare al fungilor de Claviceps purpurea

La nivelul spicelor de secară, în locul boabelor apar scleroțiile acestui fung. Aceștia reprezintă o formă de rezistență a ciupercilor, care prin germinare vor da naștere unui miceliu vegetativ. Ulterior, aceștia vor cădea pe sol, unde vor rezista până la primăvara următoare, când vor germina. La germinare, sclerotul formează prelungiri de aproximativ 4 cm. Acestea au la capete niște formațiuni de forma unei măciuci și sunt de culoare roz. Acestea sunt responsabile de multiplicarea acestei ciuperci. Elementele care iau parte la acest proces sunt înconjurate de un lichid dulce, ce atrage insectele. Când insectele consumă acest lichid, ele preiau pe suprafața corpului conidii (spori imobili ce contribuie la reproducerea asexuată a acestui fung). Conidiile germinează și formează filamente, care pot contamina spicele învecinate. La sfârșitul acestui proces se formează scleroții acestui fung și astfel, ciclul de multiplicare se reia.

Alcaliozii produși de fungii Claviceps purpurea

Factorii de mediu influențează compoziția conținutului de alcaloizi produși de această ciupercă. În Europa, alcaloizii predominanți sunt de tip ergotaminic, iar în Ucraina, cei predominanți sunt de tip ergotoxinic. Mai exact, s-au evidențiat trei varietăți chimice ale alcaloizilor:

  1. Tipul G1 –  este prezent în zonele de câmp și conțin alcaloizi ergotoxinici și ergotaminici
  2. Tipul G2 – este prezent în zonele cu un grad mai ridicat de umezeală și luminozitate scăzută și conține alcaloizi de tipul ergocristinei, ergosinei și ergocriptinei.
  3. Tipul G3 – este prezent în zonele cu mlaștini sărate, fiind caracteristic speciei Spartina angelica și conține alcaloizi de tipul ergocriptinei și ergocristinei.

Efectele alcaloizilor asupra organismului uman

Efectele alcaloizilor din ergot sau secară sunt în pricipal asupra receptorilor dopaminergici, adrenergici și serotoninergici. Ei pot avea rol fie agonist, fie antagonist, în funcție de tipul, doza alcaloidului, dar și în funcție de organul asupra căruia acționează.

Alcaloizii naturali au efecte asupra uterului gravid. În doze mici, cresc frecvența și forța de contracție a uterului, iar ulterior determină relaxarea acestuia. La doze mai mari, contracțiile uterului sunt stimulate, devenind mai dese și mai lungi. În practica medicală, alcaloizii sunt utilizați pentru menținerea contracțiilor, dar și pentru prevenirea sângerilor postpartum.

Alți alcaloizi, precum ergotamina au efecte vasoconstrictoare, acționând asupra receptorilor alfa 2 adrenergici. Sunt utilizați în practica medicală în stările de hipotensiune.

În boala Parkinson, este utilizată bromocriptina, care este un antagonist al receptorilor pentru dopamină D2. Bromocriptina este utilizată împreună cu levodopa, cu scopul de a micșora cantitatea de levodopa administrată pacienților cu Parkinson.

În doze mari sau dacă sunt administrate pe o durată mai lungă de timp, acești alcaloizi au efecte toxice și produc ergostism.

Formele clinice ale ergotismului

Sunt cunoscute două tipuri de ergotism:

  1. Ergotismul cu gangrenă – denumit și „Focul Sfântului Anton”
  2. Ergotismul cu convulsii – denumit și „Focul Sfântului Andrei”

Ergotismul cu gangrenă

Simptomele acestei patologii sunt localizate în anumite zone ale corpului, spre deosebire de ergotismul cu convulsii. Astfel, zonele afectate devin tumefiate, sunt dureroase, iar pacienții acuză senzații de arsură. La acest nivel apare senzația de amorțeală, cianoză, zona devine închisă la culoare, până la înnegrire și capătă un aspect uscat și deshidratat. În stadii avansate țesutul muscular se desprinde, fără sângerare.

Toxinele răspunzătoare de producerea intoxicației afectează sistemul nervos , cel vascular și cel endocrin. Acestea generează vasoconstricție, care poate duce la gangrenă. Se poate produce și necroză la nivelul degetelor.

Ergotismul cu convulsii

Debutul acestui tip de ergotism se face prin apariția unei senzații accentuată de sete. Alte simptome prezente sunt: scăderea poftei de mâncare, încetinirea creșterii. Persoanele afectate prezintă convulsii, amorțeli la nivelul mușchilor și contracții dureroase ale mușchilor.

Ergotismul medicamentos

Această formă de ergotism apare ca urmare a:

  1. supradozajului medicamentelor ce conține ergotamină sau dihidroergotamină;

Aceste medicamente sunt administrate preponderent în tratamentul migrenelor. Este important ca pacienții să respecte dozele recomandate de către medic. Pe lângă această utilizare, acest tip de medicamente sunt administrate și în cazul pacienților ce prezintă hipotensiune.

  1. asocierilor de medicamente ce intensifică efectele ergotaminei sau ale derivațiilor acesteia naturali sau de sinteză

Efectele alcaloizilor ergotaminici sunt crescute atunci când se administrează împreună cu unele medicamente. Procesele care stau la baza acestor potențări ale efectelor alcaloizilor sunt reprezentate de inhibarea metabolizării hepatice și de producerea vasoconstricției la nivelul vaselor de sânge.

Astfel, metabolizarea hepatică este inhibată la administrarea antibioticelor macrolide (eritromicina, telitromicina, claritromicina etc.), a antifungicelor (voriconazol), a nitraților (nitroglicerina), a antiretroviralelor de tipul inhibitorilor de protează administrate în HIV (ritonavir, nelfinavir), a antiepilepticelor (stiripentol). Dacă ficatul are o funcție de metabolizare scăzută sau inexistentă, alcaloizii rămân în organism, deoarece nu mai sunt eliminați. Ca urmare a acestui fapt, ei ating niveluri toxice în organism și determină simptomele mai sus enumerate.

O altă modalitate de apariție a simptomelor specifice ergotismului este cea cauzată de asocierea alcaloizilor cu medicamentele care acționează asupra vaselor sanguine. Astfel de medicamente sunt: betablocantele și medicamentele administrate în migrenă (sumatriptan). Prin apariția vasoconstricției, se produce staza și astfel, apare ischemia, urmată de gangrenă.

În cazul administrării medicamentelor pe bază de alcaloizi ergotici în tratamentul migrenelor pot apărea unele efecte secundare: stări de greață, vomă, dureri abdominale, crampe musculare, în special ale membrelor inferioare, diaree și vertij. La doze crescute, simptomele sunt: creșterea frecvenței cardiace, furnicături, senzații de arsură, pielea devine rece, pot apărea halucinații, confuzie și chiar comă.

Alte simptome ale ergotismului

Alcaloizii ergotici au efect stimulant asupra sistemului nervos central, iar ulterior se produce o inhibare a acestuia. Aceștia alcaloizi au efect inhibitor asupra glandei pituitare și implicit asupra eliberării prolactinei. Ca rezultat, apare o întârziere a secreției lactice sau chiar agalacție.

Stabilirea diagnosticului de ergotism

Diagnosticul este confirmat pe baza simptomelor, a semnelor, dar și a anamnezei realizate către medic. Pentru a confirma diagnosticul, se pot realiza analize pentru detectarea alcaloizilor toxici în cereale sau în alimentele ce se consideră a fi contaminate.

Tratamentul

Tratamentul utilizat în prezent constă în administrarea intravenoasă sau intraarterială a unei soluții de nitroprusiat de sodiu. Se mai poate administra și nitroglicerină, dar nu este la fel de eficientă în tratarea simptomelor ergotismului. Este foarte important a se opri consumul de cereale sau alimente contaminate înainte de inițierea tratamentului.

Prevenția ergotismului

Prevenția se poate realiza prin realizarea testelor pentru evidențierea alcaloizilor ergotici în cereale, în special în secara cornută. În prezent, proporția maximă admisă de alcaloizi toxici este de 0,1% pentru grâul alimentar, iar pentru făină este de 0,05%. Este recomandat a se consuma doar din surse sigure și verificate.

Suntem pe social media

Like us!