Gangrena – tipuri și tratament

inscriere in comunitate de doctori

Ce este gangrena?

Gangrena este o afecțiune care apare prin moartea țesuturilor, moarte care apare deoarece alimentarea locală a țesutului este fie pierdută, fie inadecvatî pentru a menține țesutul în viata. Gangrena afectează, de obicei, membrele, uneori și viscerele precum ficatul, plămanul sau intestinul. Există două tipuri majore de gangrenă, gangrena uscată și gangrena umedă. Gangrena este o urgență medicală care ar putea duce la amputații și/sau deces.

Care este diferența dintre gangrena umedă și cea uscată?

Gangrena uscată

Toate organele corpului (cum ar fi ficatul, inima, mușchii) au nevoie de oxigen pentru a funcționa corespunzător și pentru a supraviețui. Oxigenul este transportat în diferite părți ale corpului prin sânge. Gangrena uscată apare atunci când una din părțile corpului nu primește suficient oxigen. În cele din urmă, acea parte a corpului va începe să se deterioreze și să moară. In gangrena uscată, pielea este continuă și nu există semne de infectare.

Gangrena umedă

Gangrena umedă este cel mai periculos tip de gangrenă, deoarece dacă este lăsată netratată, pacientul dezvoltă, de obicei, septicemie și moare în câteva ore sau zile. Gangrena umedă rezultă dintr-o infecție netratată sau tratată necorespunzător în organismul în care alimentarea cu sânge la nivel local a fost redusă sau oprită prin inflamarea țesutului, producția de gaze în țesuturi, din cauza toxinelor bacteriene sau toți acești factori combinați. Pot apărea mai întâi stări care compromit fluxul sanguin, cum ar fi arsurile sau traumatismele vasculare. Apoi, zona afectată local devine infectată, ceea ce poate duce la gangrena umedă. Gangrena umedă produce de multe ori un lichid sau un puroi, de aici termenul „umedă”. Etapele timpurii ale gangrenei umede pot include semne de infecție, dureri asociate cu inflamație, culoare rosiatica a pielii sau ulcerații. Aceste etape pot progresa rapid de la ore la zile.

Gangrena gazoasă

Gangrena gazoasă, care este o formă de gangrena umedă, implică infectarea țesutului cu anumite tipuri de bacterii, cum ar fi  (în care există puțin oxigen sau deloc). Odată ce sunt prezente bacteriile în țesut, acestea eliberează toxine și gaze. Gangrena gazoasă este indicată de febră mare, puroi maroniu, bule de gaze sub piele, decolorare a pielii și miros neplăcut. Este cea mai rară forma de gangrenă. Ca și gangrena umedă, gangrena gazoasă poate fi fatală dacă nu este tratată imediat.

Care sunt cauzele de apariție ale gangrenei?

Sângele joacă un rol foarte important în sănătatea fiecărui om. Nu numai că transportă oxigen și substanțe nutritive în organismul nostru pentru a alimenta celulele, ci furnizează și anticorpi care luptă împotriva bolilor și ne protejează organismul de infecții. Când sângele nu poate călători liber în organism, celulele noastre nu pot supraviețui și se pot dezvolta infectii, iar țesutul poate muri din cauza gangrenei. Orice afecțiune care afectează fluxul sanguin va crește riscul de gangrena, inclusiv:

  • ·         diabetul zaharat – o afecțiune care pe tot parcursul vieții determină creșterea nivelului de zahăr din sânge și care poate deteriora nervii și vasele de sânge
  • ·         ateroscleroza – caz în care arterele se îngustează și se înfundă cu o substanță grasă cunoscută sub numele de placă de aterom
  • ·         boala arterială periferică – în cazul în care acumularea de depuneri grasoase în artere restricționează alimentarea cu sânge a mușchilor picioarelor
  • ·         traumatisme sau vătămări grave – în cazulul unui accident, arsuri sau degeraturi se poate pierde brusc o cantitate de sange într-o zona a corpului, care poate duce la apariția gangrenei
  • ·         fenomenul Raynaud – o afecțiune în care vasele de sânge din anumite părți ale corpului, de obicei degetele de la mâini sau degetele de la picioare, reacționează anormal la temperaturi scăzute
  • ·         sistemul imunitar slăbit – dacă sistemul imunitar este serios slăbit, infecțiile minore pot deveni mai grave și pot duce la aparitia gangrenei (un sistem imunitar slab se poate datora infecției cu HIV, consumului excesiv de alcool pe termen lung sau insuficienței renale)
  • ·         obezitatea – prin scăderea fluxului sangvin
  • ·         fumatul

Semnele și simptomele gangrenei

Simptomele gangrenei variază în funcție de cauza care stă la baza aparitiei. Poate afecta orice parte a corpului, dar de obicei începe cu picioarele, degetele sau mâinile.

Semnele și simptomele generale ale gangrenei includ:

  • ·         inroșirea și inflamarea țesutului
  • ·         pierderea senzației locale sau o durere severă în zona afectată
  • ·         prezența unor scurgeri urât mirositoare (dacă gangrena este cauzată de o infecție)
  • ·         pielea devine rece și palidă
  • ·         in unele cazuri, membrul afectat poate fi perceput ca fiind greoi
  • ·         modificari ale culorii pielii (zona își schimbă culoarea de la roșu la brun până la purpuriu sau negru, cand se intampla acest lucru inseamna ca tesutul afectat incepe sa moară)

În cazul în care zona este infectată, este posibil să apară și alte semne și simptome legate de infecție, cum ar fi:

  • ·         temperatură ridicată (febră)
  • ·         pierdere a poftei de mâncare
  • ·         bătăi rapide ale inimii și respirație rapidă
  • ·         ameţeală
  • ·         stare generală alterată
  • ·         hipotensiune arterială

Cum punem diagnosticul de gangrenă?

Medicul va pune diagnosticul de gangrenă pe baza examenului fizic, a istoricului medical al pacientului și a rezultatelor probelor de sânge și a altor teste de laborator.

Testele folosite pentru a pune diagnosticul de gangrenă includ:

1.       Analize de sange – un număr anormal de celule albe in sânge indică deseori prezența unei infecții. Medicul specialist poate efectua, de asemenea, teste de sânge pentru a căuta prezența unor anumite bacterii sau germeni.

2.       Teste de imagistică – o radiografie, o tomografia computerizată (CT) sau o scanare imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) pot fi utilizate pentru a vizualiza structurile corpului, cum ar fi organele interne, vasele sanguine sau oasele, și pentru a evalua măsura în care s-a răspândit gangrena.

3.       O arteriogramă – un test de imagistică folosit pentru vizualizarea arterelor. În timpul acestui test, colorantul este injectat în fluxul sanguin și sunt luate imagini cu raze X pentru a determina cât de bine curge sângele prin artere. O arteriogramă va ajuta medicul să afle dacă vreuna dintre artere este blocată.

4.       Intervenție chirurgicala – chirurgia poate fi efectuată pentru a determina măsura în care gangrena s-a răspândit în corp.

5.       Culturi ale fluidelor sau culturi ale țesuturilor – o cultură a fluidului dintr-o vezicula de pe piele poate fi examinată pentru a depista prezența bacteriei Clostridium perfringens, o cauză obișnuită a gangrenei gazoase. De asemenea, medicul poate examina o probă de țesut la microscop pentru a vedea semne de moarte celulară.

Tratamentul gangrenei

Tratamentul gangrenei implică înlăturarea țesutului afectat, prevenirea infecției sau tratarea oricărei infecții existente și tratarea problemei care a dus la dezvoltarea gangrenei. De exemplu, dacă gangrena este cauzată de o alimentare sanguină slabă, chirurgia poate fi utilizată pentru a repara vasele de sânge deteriorate. Dacă gangrena este cauzată de o infecție, pot fi folosite antibiotice puternice, precum și intervenții chirurgicale. Cu cât se efectueaza mai devreme tratamentul, cu atât este mai mare șansa de recuperare. În funcție de tipul de gangrena, tratamentul poate fi:

–          Interventia chirurgicala – țesutul mort este îndepărtat chirurgical pentru a preveni răspândirea infecției. În unele situații, poate fi necesară amputarea (îndepărtarea membrului sau degetului afectat)

–          Terapia Maggot – este o modalitate non-chirurgicală de a îndepărta țesutul mort. Atunci când se utilizează pentru a trata gangrena, larvele (special crescute într-un laborator astfel încât acestea sa fie sterile) sunt plasate pe rană, unde consumă țesutul mort și infectat fără a afecta țesutul sănătos. De asemenea, ele ajută la combaterea infecțiilor și accelerează vindecarea prin eliberarea substanțelor care ucid bacteriile

–          Antibioticele – sunt utilizate pentru tratarea și prevenirea infecțiilor. Acestea sunt administrate, de obicei, intravenos

–          Terapia cu oxigen hiperbaric – poate fi utilizată în unele cazuri de gangrena umedă sau ulcere legate de diabet sau de boala arterială periferică. În timpul tratamentului, pacientul este pus într-o cameră special concepută, umplută cu oxigen la o presiune mai mare decât oxigenul găsit în aerul exterior. Teoria este că acest nivel ridicat de oxigen saturează sângele și încurajează vindecarea țesuturilor moarte. De asemenea, poate reduce creșterea bacteriilor care nu pot să se multiplice într-un mediu bogat în oxigen.

–          Chirurgia reconstructivă – utilizând o grefă de piele, aceasta poate fi utilizată pentru a acoperi zona pielii afectată de gangrena. Chirurgul va îndepărta pielea sănătoasă dintr-o altă parte a corpului (de obicei, o parte care ar fi acoperită de îmbrăcăminte) și o va reconecta cu zona afectată.

Comentarii

Apasa aici pentru a adauga comentariu

  • Mama mea are o cangrena la calcai,miroase urit,o doare picorul,Am fost la spital si doamna asistenta mi a zis: de ce ai adus o,ca si asa nu I mai trece?Ce antibiotice sa I dau?

    • Salut ! Bunica mea are la fel,Doctorul a vrut sa-i amputeze piciorul dar nu am fost de acord. Imi puteti spune ce tratament ati folosit?

Suntem pe social media

Like us!