Endocardita infectioasa – cauze și factori de risc

GENERALITĂȚI

Endocardita infecțioasă (EI) este o infecție cauzată în general de bacterii (de obicei streptococi sau stafilococi) sau de fungi.  Acestea intră în sânge și se stabilesc la nivelul suprafeței endocardiale a inimii, care poate include una sau mai multe valve cardiace, endocardul mural sau un defect septal. Efectele endocarditei infecțioase includ insuficiența valvulară severă, care poate duce la insuficiență cardiacă congestivă și abcese miocardice. Dacă este lăsată netratată, endocardita infecțioasă este aproape inevitabil fatală.

CAUZE

Endocardita infecțioasă apare atunci când germenii intră în sânge, călătoresc până la nivelul inimii și se atașează valvulelor cardiace anormale sau țesutului cardiac deteriorat. Anumite tipuri de bacterii cauzează majoritatea cazurilor, dar și fungi sau alte microorganisme pot fi responsabile.

De obicei, sistemul imunitar distruge bacteriile dăunătoare care ajung în sânge. Chiar dacă bacteriile ajung însă la inimă, ele pot trece fără să provoace o infecție. Cu toate acestea, bacteriile care trăiesc în gură, gât sau alte părți ale corpului, cum ar fi pielea sau intestinul, pot provoca uneori infecții grave cum ar fi endocardita în circumstanțele potrivite.

Bacteriile, ciupercile sau alți germeni care provoacă endocardită pot intra în sânge prin:

·        Activități orale zilnice sau anumite proceduri dentare

Activități cum ar fi periajul dinților sau alte activități care ar putea provoca sângerarea gingiilor pot permite bacteriilor să intre în fluxul sanguin.

·        O infecție sau altă afecțiune

Bacteriile se pot răspândi dintr-o zonă infectată, cum ar fi o infecție la nivelul pielii. Alte afecțiuni medicale, cum ar fi boli ale gingiilor (gingivită, parodontită), infecții cu transmitere sexuală sau anumite tulburări intestinale pot, de asemenea, să ofere bacteriilor posibilitatea de a intra în sânge.

·        Ace utilizate pentru tatuaje și piercing

Bacteriile care pot provoca endocardită pot intra în sânge prin acele folosite pentru tatuare sau piercing.

·        Administrarea intravenoasă (IV) a drogurilor ilegale

Acele și seringile contaminate reprezintă o preocupare specială pentru persoanele care utilizează medicamente intravenoase (IV) ilegale, cum ar fi heroina sau cocaina. Adesea, persoanele care utilizează aceste tipuri de droguri nu au acces la ace sau seringi curate.

Dintre cele mai cunoscute cauze bacteriene de endocardită infecțioasă se menționează Staphylococcus aureus urmat de streptococi din grupul viridans și stafilococii negativi ai coagulazei negative – cele trei organisme cele mai frecvente responsabile pentru endocardita infecțioasă. Alți streptococi și enterococci sunt, de asemenea, o cauză frecventă a endocarditei infecțioase. În cazul EI de cauză fungală, Candida albicans , o drojdie , este asociată cu endocardită la utilizatorii de droguri IV și la pacienții imunocompromiși. Alte ciuperci care au demonstrat că provoacă endocardită sunt Histoplasma capsulatum și Aspergillus.

FACTORI DE RISC

Dacă inima este sănătoasă, probabilitatea de a dezvolta endocardită infecțioasă este mult mai mică, deși este încă posibilă. Germenii care provoacă infecții tind să se lipească și să se înmulțească pe valvule cardiace deteriorate sau implantate chirurgical sau pe endocardul care are o suprafață aspră.

Factorii de risc pentru endocardita infecțioasă se bazează pe premisa că, într-un individ sănătos, bacteremia este curățată rapid fără consecințe negative. Cu toate acestea, dacă o valvă cardiacă este deteriorată, bacteriile se pot atașa la supapă, ducând la apariția endocarditei infecțioase. În plus, la persoanele cu sisteme imunitare slăbite, concentrația bacteriilor din sânge poate atinge niveluri suficient de mari pentru a crește probabilitatea ca unele să se atașeze la nivelul valvelor cardiace. Printre cei mai importanți factori de risc se numără:

• Valve cardiace artificiale;
• Dispozitive intracardiace, cum ar fi defibrilatoarele cardiace implantabile;
• Defecte cardiace congenitale;
• Istoric de endocardită infecțioasă;
• Boala cadiacă reumatismală, care este un răspuns autoimun la infecția repetată cu Streptococcus pyogenes;
• Leziuni valvulare degenerative legate de vârstă;
• Hemodializa, o procedură medicală care filtrează sângele persoanelor cu insuficiență renală;
• Condiții coexistente, în special cele care suprimă imunitatea – diabetul zaharat, abuzul de alcool, HIV / SIDA și consumul intravenos de droguri intră în această categorie.

SIMPTOMATOLOGIA ÎN ENDOCARDITA INFECȚIOASĂ

Febra, posibil de grad scăzut și intermitent, este prezentă la 90% dintre pacienții cu endocardită infecțioasă. Murmure cardiace sunt auzite la aproximativ 85% dintre pacienți. Unul sau mai multe semne clasice de endocardită infecțioasă se regăsesc în 50% dintre pacienți. Acestea includ următoarele:

• Petechii: constatare obișnuită, dar nespecifică;
• Hemoragii subunghiale: leziuni lineare roșu-închis în paturile unghiilor;
• Noduli Osler: noduli subcutanați mici și dureroși – se găsesc de obicei la nivelul buricelor degetelor;
• Leziuni Janeway: pete nedureroase pe palme și tălpi;
• Pete Roth: hemoragii retinale cu centre mici, clare.

Simptomele de afectare neurologică, care apar în 40% dintre pacienți, includ următoarele:

• Embolismul cerebral cu deficite neurologice focale – cel mai frecvent semnal neurologic;
• Hemoragie intracerebrală;
• Microabcese multiple.

Alte semne de endocardită infecțioasă includ următoarele:

• Splenomegalie;
• Gât înțepenit;
• Delir;
• Paralizie, hemipareză, afazie;
• Hemoragie conjunctivală;
• Paloare;
• Aritmie cardiacă.

DIAGNOSTIC

Un diagnostic de endocardită se bazează, de obicei, pe mai mulți factori în loc de un singur rezultat pozitiv pentru un test. Există mai multe teste pentru a ajuta la stabilirea unui diagnostic pozitiv, inclusiv:

• Analize de sange. Un test de cultură de sânge este utilizat pentru a identifica orice bacterii sau ciuperci aflate în sânge. Testele de sânge pot, de asemenea, ajuta medicul să identifice anumite afecțiuni care pot fi un semn de endocardită, cum ar fi anemia.
• Ecocardiograma. O ecocardiogramă utilizează unde sonore pentru a produce imagini ale inimii în timp ce aceasta bate. Acest test este adesea folosit pentru a verifica semnele de infecție. Medicul poate utiliza două tipuri diferite de ecocardiograme pentru a ajuta la diagnosticarea endocarditei.

–        Într-o ecocardiogramă transtoracică, undele sonore produc imagini video ale inimii în mișcare. Acest test poate ajuta medicul să verifice inima pentru orice semne de infecție sau deteriorare.

–        Se poate efectua însă și un alt tip de ecocardiogramă numită ecocardiogramă transesofagiană pentru a obține o privire mai atentă la nivelul valvelor inimii. Acest test permite medicului să obțină imagini mult mai detaliate ale inimii decât este posibil cu o ecocardiogramă transtoracică.

• Electrocardiograma (ECG). În timp ce o ECG nu este utilizată în mod specific pentru a diagnostica endocardita, ea poate să-i arate mediculului dacă ceva afectează activitatea electrică a inimii.
• Raze x la nivelul toracelui. Imaginile cu raze X ajută medicul să vadă starea plămânilor și a inimii. Medicul poate utiliza imagini cu raze X pentru a vedea dacă endocardita a determinat mărirea inimii sau dacă s-a răspândit o infecție la nivelul plămânilor.

TRATAMENT

Endocardita infecțioasă este tratată cu antibiotice și, uneori poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală.

• antibiotice

Antibioticele sunt de obicei administrate timp de 2 până la 6 săptămâni printr-o linie intravenoasă (IV) inserată într-o venă. Evoluția bolii este, de obicei, urmărită de o echipă de medici. Această echipă include adesea un medic specializat în boli infecțioase, un cardiolog și un chirurg cardiac.

• intervenție chirurgicală

Uneori este nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a repara sau înlocui o valvă de inima deteriorată sau pentru a ajuta la eliminarea EI. De exemplu, endocardita infecțioasă cauzată de ciuperci necesită adesea operație. Acest lucru se datorează faptului că acest tip de EI este mai greu de tratat decât endocardita infecțioasă cauzată de bacterii.

 

Marinescu Cătălina – Iolanda

UMF Carol Davila București