Distribuie Articolul

Generalități

Detartrajul este intervenția profilactică și terapeutică stomatologică prin care se îndepărtează tartrul de la nivelul dinților. Detartrajul poate fi realizat în două feluri: manual, cu instrumente de detartraj sau ultrasonic, cu o ansă conectată la un aparat. În general, în cabinetele de stomatologie se folosește uzual detartrajul ultrasonic, deoarece este mai eficient. Detartrajul manual este realizat cu predilecție la copii, la care nu se indică cel ultrasonic. Dar, desigur, poate fi realizat și la adulți, în funcție de starea generală a pacientului și de starea dinților acestuia. Orice tip de detartraj este completat de un periaj dentar profesional și, opțional, de procedeul air-flow. Detartrajul este indicat să se realizeze, în raport cu cantitatea de tartru prezentă pe dinți, la 6 luni. Însă, această perioadă poate să varieze.

Tartrul dentar

Tartrul este un depozit care se formează la nivelul dinților, în lipsa unei igiene corespunzătoare a gurii. Dacă dinții nu sunt periați de două ori pe zi, la nivelul lor se acumulează resturi alimentare. Saliva are rolul de a îndepărta resturile alimentare, însă nu poate realiza acest lucru cu toate resturile. În funcție de alimentație, unele sunt mai aderente. De aceea, pentru a fi înlăturate complet resturile alimentare, este nevoie să fie periați dinții de două ori pe zi.

Dacă aceste resturi alimentare nu sunt înlăturate complet, ele rămân pe suprafața dinților. Aici vor adera microbi din gură, care, împreună cu resturile alimentare, vor forma placa microbiană. Dacă în rânduri repetate (zile la rând) placa microbiană nu este îndepărtată prin periaj, aceasta se va acoperi cu substanțe minerale din salivă (de exemplu, calciu sau fosfor). În acest mod, cu trecerea timpului,  placa microbiană se va întări. Astfel, prin acest proces se formează tartrul dentar, ce este însăși această placă microbiană cu substanțe minerale.  Odată ce se întărește, ea nu mai poate fi îndepărtată prin periaj. În acest moment devine o necesitate detartrajul.

Necesitatea detartrajului

La fiecare 6 luni este necesar un control stomatologic. Dacă în urma acestui control medicul constată prezența tartrului la nivelul dinților, acesta va trebui să fie îndepărtat prin detartraj. De obicei, tartrul se formează cel mai des la nivelul dinților frontali inferiori. Aici apare pe partea dinspre limbă, mai ales dacă aceștia sunt înghesuiți. Cu toate astea, tartrul poate apărea la nivelul oricărui dinte la care periajul este deficitar.

Există două tipuri de tartru, în funcție de localizarea lui: tartru supragingival și tartru subgingival. Primul este prezent la suprafața gingiei și este mai ușor de îndepărtat. Cel subgingival este prezent sub gingie și se îndepărtează cu dificultate. Dacă nu este îndepărtat, tartrul supragingival produce în timp inflamația gingiei, într-un prim stadiu. Atunci când gingia se inflamează, ea devine mărită de volum, își schimbă culoarea de la roz la roșu închis și poate sângera. Cel mai frecvent, sângerarea apare în timpul periajului, care va traumatiza gingia inflamată, sensibilizată din cauza prezenței tartrului. Totuși, dacă pacientul își face un control stomatologic și se efectuează detartraj, gingia își va reveni la normal. Dacă nu va mai exista tartru, nu va mai fi menținută activă inflamația gingivală. Sănătatea gingiei poate fi păstrată din acest moment numai cu un periaj adecvat, de două ori pe zi, pentru a preveni apariția tartrului.

Dacă în acest stadiu nu se realizează detartraj, problema gingiei va fi întreținută de prezența tartrului. Astfel, va evolua către gingivită cronică. Tartrul se va forma și subgingival și, cu timpul, microbii vor pătrunde de la gingie în profunzime vor adera de tartrul subgingival și vor afecta țesutul care susține dintele în os. Prin urmare, dintele nu va mai putea fi susținut adecvat în os și poate deveni mobil. Toate acestea se produc în cazul în care igiena dentară este deficitară sau inexistentă.

Recomandări

Detartrajul este obligatoriu să fie realizat înainte de orice altă intervenție stomatologică. De exemplu, înainte de tratarea unor carii, înainte de tratamentele de canal sau înainte de o extracție. Scopul acestui lucru este eliminarea tartrului și a microbilor pe care acesta îi conține. Dacă microbii nu sunt eliminați înaintea începerii tratamentului unui dinte, ar putea fi afectată eficiența tratamentului. De exemplu, dacă nu se realizează detartraj înainte de tratarea unei carii. Atunci, microbii ar putea pătrunde în cavitatea carioasă, după ce aceasta a fost curățată și ar putea determina apariția unei noi carii. Sau, dacă nu se realiează detartraj înaintea unui tratament de canal. În acest caz, microbii respectivi ar putea determina o infecție. La fel și în cazul nerealizării detartrajului înainte de o extracție.

Detartrajul se recomandă și persoanelor care prezintă factori de risc pentru apariția tartrului. Un exemplu în acest sens sunt cei care au dinții frontali inferiori înghesuiți. În acest caz, chiar dacă igiena este bună, tartrul poate apărea. Periuța nu poate pătrunde în toate spațiile dintre dinți în care se acumulează resturi alimentare, din cauza înghesuirilor. Deci, pentru a preveni acumularea resturilor, va fi necesară folosirea aței dentare după periaj. Ața dentară poate pătrunde în spațiile dintre dinți. Un alt exemplu sunt persoanele purtătoare de aparat ortodontic. În cazul lor, periajul trebuie să fie foarte riguros deoarece igienizarea dinților este mai dificilă din cauza bracketurilor. Și aceste persoane au risc de a dezvolta tartru dacă nu realizează atent periajul dinților și dacă nu folosesc ața dentară.

Nu în ultimul rând, un factor de risc foarte important pentru apariția tartrului este fumatul. Asociat cu o igienă precară, acesta determină inflamația cronică a gingiei. Din această cauză, poate să apară cu timpul mobilitatea dinților și chiar pierderea lor.

Tipuri de detartraj

Există două modalități prin care se poate realiza un detratraj: manual sau ultrasonic. În cadrul detartrajului manual, tartrul se îndepărtează prin raclare de pe suprafața dintelui. Acest procedeu durează destul de mult. Eficiența sa este chestionată. Din acest motiv, s-a renunțat la folosirea lui în cabinetele de stomatologie. Ulterior, a fost înlocuit cu detartrajul ultrasonic. Însă, există anumite situații când se recurge, totuși, la detartraj manual. Va fi realizat când este contraindicat detartrajul ultrasonic.

Detratrajul ultrasonic este procedeul de îndepărtare a tartrului cel mai frecvent realizat în cabinetul stomatologic. Detartrajul ultrasonic se realizează cu o ansă conectată la un aparat. Acest aparat produce un jet de apă și determină vibrațiile ultrasonice ale ansei. Vibrațiile vor determina fragmentarea depozitului de tartru de pe dinte și, astfel, îndepărtarea sa.

După realizarea detartrajului prin orice metodă, acesta va fi urmat de un periaj profesional. Acesta se  realizează de către medicul stomatolog cu o periuță specială și o pastă abrazivă, diferită de pastele de dinți obișnuite. Scopul periaului este igienizarea suprafeței dintelui. Este indicat ca acest periaj să se realizeze la un interval de 6 luni.

De asemenea, detartrajul și periajul profesional pot fi completate și de procedeul air-flow. Acesta presupune proiectarea asupra dintelui a unui jet de apă cu particule de bicarbonat de sodiu. Scopul acestui procedeu este de a îndepărta colorațiile de pe dinți, care nu au putut fi îndepărtate prin detartraj.

Indicații pentru detartrajul ultrasonic

– persoane sănătoase cu depozite de tartru la nivelul oricăror suprafețe ale dinților

– persoane sănătoase cu depozite de tartru la nivelul oricăror suprafețe ale dinților și cu inflamație gingivală

– persoane sănătoase cu depozite de tartru la nivelul oricăror suprafețe ale dinților și cu gingivită cronică

– persoane cu hemofilie cu depozite de tartru la nivelul oricăror suprafețe ale dinților

Indicații pentru detartrajul manual

– persoane cu boli infecțioase, contagioase

– copii

– purtători de pace-maker

– persoane cu tulburări neuro-psihice, incapabile de colaborare cu medicul stomatolog

– sensibilitate dentară accentuată

Beneficiile și riscurile detartrajului

Beneficiul cel mai important al detartrajului este îmbunătățirea stării de igienă a dinților. Astfel, se previne apariția inflamației gingiei. Este menținută starea de sănătate a dintelui și a gingiei, dar și a țesutului dentar de susținere. Însă, efectele detartrajului pot fi păstrate numai dacă se respectă indicațiile medicului stomatolog referitoare la igiena dentară corectă.

Riscurile sunt practic inexistente, detartrajul fiind o manoperă terapeutică neinvazivă, menită să îmbunătățească starea de igienă a dinților.

Adaugă un comentariu