Generalităţi şi morfologie

Balantidium coli este un parazit intestinal care face parte din clasa Ciliata. Această clasă este inclusă în încrengătura  Protozoare. Caracteristicile clasei Ciliata includ:

-au corpul acoperit parţial sau total de cili (prin mişcările cărora se deplasează);

-cuprinde protozoare de dimensiuni medii şi mari (50-200 μm);

-prezintă un macronucleu ce controlează activitatea organismului şi un micronucleu cu rol în reproducere;

-prezintă un citostom prin intermeediul căruia se hrănesc;

-se reproduc prin diviziune directă.

Balantidium coli reprezintă singura specie cu importanţă medicală. Este prezent sub douăforme: trofozoitul (forma vegetativă) şi chistul (forma de rezistenţă).

Trofozoitul de Balantidium coli are între 50 şi 150 μm. Are o formă ovalară, alungită la extremitatea anterioară. Prezintă un citostom şi citoproct, cu care se hrăneşte. Citoplasma este granulară şi conţine vacuole excretorii şi digestive. B. coli prezintă doi nuclei. Macronucleul este reniform şi micronucleul este mic şi rotund. Micronucleu se găseşte într-o scobitură a macronucleului. Parazitul se deplasează în spirală, ca o frunză ce cade din copac.

Chistul are aproximativ 40-90 μm. Are o formă rotundă sau uşor ovalară. Membrana este dublă şi groasă, având, deci, un contur dublu. La interior prezintă doi nuclei, asemănători cu cei ai trofozoitului. În interior este prezentă şi o vacuolă de dimensiuni mari.

Habitat

Balantidium coli trăieşte de obicei în intestinul gros al porcului. Prezenţa lui a mai fost demonstrată la cai,  bovine, caprine, om şi şobolan. De cele mai multe ori, parazitul trăieşte în lumenul colonului. Mai rar se localizează la nivelul unor leziuni ale mucoasei sau submucoasei colonului.

Ciclul biologic

Trofozoiţii ce trăiesc în intestinul  gros se înmulţesc prin diviziune directă. Cu trecerea timpului, unii trofozoiţi se închistează şi ajung în mediul extern, prin materiile fecale. Chiştii pot rezista în mediul extern chiar şi 3 luni. În intestinul omului închistarea se produce rar, aşa că în fecalele umane se vor găsi majoritar trofozoiţi.

Boala la om

De cele mai multe ori boala este asimptomatică sau prezintă simptome incerte. Există două forme de boală.

Balantidioza reprezintă situaţia în care parazitul nu afectează deloc mucoasa colonului. Boala se manifestă similar cu o enterocolită. Simptomele sunt durerile abdominale, scaunele diareice şi stare generală proastă.

Dizenteria balantidiană reprezintă a doua manifestare a prezenţei parazitului în intestinul gros. Parazitul produce leziuni ulceroase ale mucoasei şi submucoasei colonului. Se manifestă similar cu dizenteria: numeroase scaune diareice (chiar şi 15 pe zi), colici, febră şi greţuri cu vărsături. La persoanele cu imunitatea scăzută  poate fi letală.

Diagnostic

Diagnosticul de bază se face prin examen coproparazitologic. Metoda cu Lugol evidenţiază trofozoiţii (mai rar chiştii) în materiile fecale umane. Uneori sunt utile şi însămânţările pe medii de cultură (pentru identificarea antigenului).

Tratament

Are drept efect distrugerea parazitului, dispariţia bolii şi vindecarea bolnavului. Printre medicamentele cele mai utilizate se numără: Chiniofon, Tetraciclină şi Metronidazol.

Epidemiologie

Balantidioza este destul de rară la om. Cazurile în Europa şi America sunt sporadice. Mai frecvente sunt în Asia de sud şi sud-est.

Căi de transmitere

Cel mai  frecvent, dacă nu se respectă igiena personală, transmiterea se face prin intermediul mâinilor murdare. Totodată, consumul de fructe şi legume nespălate reprezintă o altă cauză majoră. Pe suprafaţa acestora se pot localiza chişti, care odată înghiţiţi, ajung în intestin, unde se transformă în trofozoiţi. Aceştia se înmulţesc şi duc mai departe ciclul. O altă cale de contaminare este prin intermediul apei contaminate (cu fecale de animale, în special de porcine).

Măsuri de profilaxie

În primul rând, este esenţială igiena personală şi igiena alimentară. Evitarea contactului cu porcinele este esenţială. Ar fi de mare folos şi evitarea poluării solului cu fecale contaminate. Construirea unor toalete moderne, igienice şi utilizarea corespunzătoare a acestora ar reduce şi ele semnificativ prezenţa bolii. Cei mai expuşi bolii sunt persoanele care se expun porcilor (fermierii, măcelarii, etc.).