Sindromul Korsakoff – Generalități

Sindromul Korsakoff reprezintă o afecțiune psihică generată de o malnutriție severă, care are drept consecință un deficit de vitamină B1 (tiamină sau vitamina antipolinevritică). Sindromul Korsakoff este mai frecvent întâlnit în cazul pacienților care suferă de alcoolism cronic. Simptomele specifice care însoțesc sindromul Korsakoff sunt:

• deficitul de memorie
• confabulația
• iritabilitatea.

Sindromul Korsakoff (sau psihoza Korsakoff), întâlnit și sub denumirea alternativă Korsakov, este încadrat într-un grup de sindroame psiho-organice care prezintă un deficit psihic parțial, nu global, afectând doar un anumit număr de funcții psihice specifice.

Cel care a descris prima dată acest sindrom a fost neuropsihiatrul rus Korsakoff, în anul 1889. El a observat la anumiți pacienți, consumatori cronici de alcool sau post infecții însoțite de vomă persistentă, un deficit de memorie asociat cu iritabilitate și confabulație.

Sindromul Korsakoff – Cauze

Principala cauză actualmente a acestui sindrom o reprezintă consumul cronic de alcool. Consumul de alcool determină pacienții potatori să nu se mai hrănească corespunzător, ajungând cu timpul  într-o stare de subnutriție. În plus, contactul prelungit al mucoasei gastrice cu alcoolul etilic afectează transportul gastrointestinal al unor substanțe, între care și tiamina.

Alte cauze ale acestui sindrom sunt reprezentate de afecțiuni sau proceduri care afectează  biosinteza tiaminei și determină malnutriții severe:

• enteroviroze asociate cu vomismente frecvente și diaree
• carcinoame  gastrice
• intervenții chirurgicale care presupun rezecții gastrice
• intervenții bariatrice efectuate pacienților cu grade avansate de obezitate
• sindrom anorexic
• diete severe ținute în curele de slăbire
• postul exagerat sau diete vegane ori vegetariene deficitare în alimente bogate în vitaminele din grupul B
• infecții severe, în special la pacienții ce suferă de imunodeficiențe
• afecțiuni cronice, precum cele de ficat
• tratamente prelungite cu diuretice sau tratamente parenterale prelungite (fără a se institui și suplimentare vitaminică)
• intoxicație acută cu monoxid de carbon
• afectări ale genei ce codifică proteina-transportor din neuronii cu mare afinitate pentru tiamină.

Mecanismul absorbției vitaminei B1 și rolul ei principal în organism

Pentru a înțelege mai bine cum se întâmplă acest lucru, vom insista puțin în rândurile următoare asupra mecanismului. Vitamina B1, tiamina, se absoarbe de la nivelul duodenului. După absorbție, tiamina este convertită la forma activă la nivelul ficatului, neuronilor și al celulelor gliale; forma activă a tiaminei poartă denumirea de tiaminpirofosfat (TPP). Corpul nostru nu poate stoca rezerve de tiamină decât pentru aproximativ două săptămâni și doar în cantități mici; stocarea are loc în ficat și rinichi; în concluzie, o afectare a acestor organe are repercursiune și asupra capacității de stocare a tiaminei.

Dintre cauzele enunțate mai sus, alcoolul acționează asupra transportului activ gastrointestinal, în timp ce bolile cronice de ficat acționează prin scăderea activării tiaminpirofosfatului și, de asemenea, prin diminuarea capacității acestui organ de a stoca tiamina.

Forma activă a vitaminei  B1, tiaminpirofosfatul, reprezintă  un important cofactor enzimatic. Tiamina intervine la nivelul organismului în numeroase procese, având un rol esențial la nivelul țesutului nervos, cu precădere în formarea acetilcolinei, mediator chimic important în transmiterea influxului nervos. Un rol important are tiamina și în metabolismul glucidic, cunoscut ca fiind esențial pentru buna funcționare a creierului; din cauza deficitului vitaminic, tiamina este insuficientă pentru a cataliza reacțiile implicate în obținerea energiei din glucoză, consecința fiind funcționarea deficitară a neuronilor.

Uneori sindromul Korsakoff poate fi întâlnit clinic împreună cu episoade de encefalopatie, caz în care vom discuta de sindrom Wernicke-Korsakoff. Cu toate acestea, sindromul Korsakoff constituie o entitate clinică diferită de encefalopatia Wernicke.

Unde regăsim în natură vitamina B1?

Vitamina B1, tiamina, se regăsește cu precădere în plante sau microorganisme, precum semințele nedecorticate ale cerealelor (orez, grâu, porumb) sau drojdia de bere. Fiind stocată în ficat sau rinichi, ea poate fi găsită și în viscerele animalelor.  Deși se regăsește în numeroase vegetale, totuși, organismul uman nu reușește adesea să își asigure necesarul zilnic corespunzător întrucât vitamina este distrusă prin procesare termică în timpul gătitului alimentelor. Necesarul zilnic, în condiții obișnuite, al unui adult, este de aproximativ 2 mg tiamină/zi.

Sindromul Korsakoff. Diagnostic

Diagnosticul de sindrom Korsakoff se pune pe baza examenului clinic, al anamnezei pacientului și a aparținătorilor săi și pe baza unor analize de laborator.

Din punct de vedere al anamnezei ne interesează să identificăm dacă pacientul este consumator de alcool (de cât timp și în ce cantitate) sau  prezintă  vreo afecțiune care ar putea determina malnutriție severă (vezi mai sus – cauze).

Un pacient care suferă de sindrom Korsakoff prezintă amnezie, însă nu totală, pacientul având așa-numite “goluri de memorie”, pe care le umple prin confabulație. Astfel, un pacient cu sindrom Korsakoff poate fi  întrebat de mai multe ori același lucru și va da răspunsuri diferite sau repetitive la aceeași întrebare. Nu o face intenționat, atât doar că nu își amintește să îl mai fi întrebat și nici ce răspuns a dat anterior. Un pacient care nu ar avea afectată memoria recentă la modul în care este ea afectată în sindromul Korsakoff chiar s-ar simți iritat dacă medicul i-ar repeta aceeași  întrebare de mai multe ori, fapt ce nu se întâmplă în cazul nostru. Pe de altă parte, celelalte funcții cognitive ale pacientului nu sunt afectate.

Dintre analizele de laborator pe care trebuie să le efectuăm, menționăm:

• nivelul seric de vitamină B1
• testarea activității enzimatice dependente de TPP la nivelul eritrocitelor ( transcetolaza) – aceasta este redusă în cazul deficitului de vitamină B1
• albumina serică (sintetizată de celulele hepatice, albumina reprezintă un indicator al stării de nutriție a organismului)
• transaminazele hepatice, GGT ( gama-glutamiltranspeptidaza), probe ce sunt alterate la consumatorii cronici de alcool

Sindromul Korsakoff. Tratament

Tratamentul sindromului Korsakoff presupune suplimentarea cu vitamină B1, alegerea modului de administrare – oral sau injectabil – și a dozei fiind stabilite în funcție de nivelul seric al tiaminei și de severitatea simptomelor pe care le prezintă pacientul.

Se va identifica adevărata cauză care a determinat deficitul vitaminic și, respectiv, sindromul și se va încerca înlăturarea ei, acolo unde este posibil. Consumatorii cronici de alcool vor primi consiliere și vor fi îndrumați spre abstinență.

Sindromul Korsakoff. Evoluție. Prognostic. Complicații

Evoluția și prognosticul pacienților cu sindrom Korsakoff în absența instituirii terapiei vitaminice de substituție și a înlăturării factorului cauzator nu sunt unele favorabile; deteriorarea funcțiilor cognitive și a stării generale a pacientului se va agrava astfel progresiv, punându-i viața în pericol.