1. Denumire, compoziție și clasa de medicamente din care face parte Alvanocyt.
Alvanocyt 450 mg se comercializează sub formă de comprimate filmate. Fiecare comprimat filmat de Alvanocyt conţine clorhidrat de valganciclovir 496,3 mg, echivalent la valganciclovir 450 mg. Ca și excipienți, Alvanocyt conține:
- Celuloză microcristalină
- Crospovidonă tip A
- Povidonă K-30
- Acid stearic
- Hipromeloză
- Dioxid de titan
- Macrogol 400
- Oxid de fer roşu (E172)
- Polisorbat 80
2. Indicații și contraindicații Alvanocyt
Alvanocyt este un medicament indicat pentru tratamentul de inducţie şi de întreţinere al retinitei cu citomegalovirus (CMV), la pacienţi cu sindromul imunodeficienţei umane dobândite (SIDA). De asemenea, Alvanocyt este indicat pentru prevenţia apariţiei infecţiei cu CMV, la pacienţi fără infecţie cu CMV (CMV negativ), la care s-a efectuat transplant de organ solid, de la un donator cu infecţie CMV (CMV pozitiv).
Alvanocyt este contraindicat la pacienţii cu hipersensibilitate la valganciclovir, la ganciclovir sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi anterior. Din cauza similarităţii dintre structura chimică a valganciclovir (substanţa activă a Alvanocyt) şi structurile chimice ale aciclovir şi valaciclovir, este posibilă apariţia unei reacţii de hipersensibilitate încrucişată între aceste medicamente. Ca urmare, Alvanocyt este contraindicat la pacienţii cu hipersensibilitate la aciclovir şi valaciclovir.
3. Reacții adverse și supradozaj Alvanocyt
Valganciclovirul este un pro-drug al ganciclovirului, care, după administrarea orală, este metabolizat rapid şi în proporţie mare la ganciclovir. Este de aşteptat faptul ca reacţiile adverse cunoscute a fi asociate cu utilizarea ganciclovirului să apară şi după administrarea de valganciclovir. Toate reacţiile adverse observate în studiile clinice cu valganciclovir au fost observate anterior şi la ganciclovir. Reacţiile adverse raportate cel mai frecvent după administrarea de valganciclovir, la pacienţii adulţi, sunt neutropenia, anemia şi diareea. În urma studiilor clinice și farmacologice efectuate, au fost decelate următoarele categorii de reacții adverse.
Infecţii şi infestări
Dintre acestea, cele mai frecvente sunt: candidoză orală, sepsis (bacteriemie, viremie), celulită, infecţie de tract urinar.
Tulburări hematologice şi limfatice
Cele mai des întâlnite sunt: neutropenia (severă), anemia. Mai pot apărea și: anemie severă, trombocitopenie (severă), leucopenie (severă), pancitopenie
Tulburări ale sistemului imunitar
Dintre acestea, cea mai frecventă este reacţia anafilactică. De asemenea, au mai fost întâlnite: insuficienţa măduvei osoase, anemie aplastică.
Tulburări metabolice şi de nutriţie
Pot apărea: scăderea apetitului alimentar, anorexie.
Tulburări psihice
Dintre acestea, cele mai raportate reacții adverse sunt:
- depresie
- anxietate
- confuzie
- afectare a procesului de gândire
- agitaţie
- tulburări psihotice
- halucinaţii
Tulburări ale sistemului nervos
Sunt frecvente:
- cefalee
- insomnie
- disgeuzie (modificări ale percepţiei gustului)
- hipoestezie
- parestezie
- neuropatie periferică
- ameţeli
- convulsii
Mai rar, apare tremorul.
Tulburări oculare
Cele mai întâlnite sunt:
- edem macular
- dezlipire de retină
- formaţiuni la nivelul umorii vitroase
- dureri oculare
Mai puțin frecvente: tulburări ale vederii, conjunctivită.
Tulburări gastro-intestinale
Foarte frecvente:
- diaree
- greaţă
- vărsături
- dureri abdominale
- dureri la nivelul superior al abdomenului
- dispepsie
- constipaţie
- flatulenţă
- disfagie
Mai puțin raportate: distensie abdominală, ulceraţii la nivelul cavităţii bucale, pancreatită.
Tulburări hepatobiliare
Frecvent întâlnite: funcţie hepatică anormală (severă), creşterea valorilor serice ale fosfatazei alcaline, creşterea valorilor serice ale aspartat aminotransferazei. Rare: creşterea valorilor serice ale alanin aminotransferazei.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Pot apărea: dermatită, transpiraţii nocturne, prurit, alopecie, urticarie, xerodermie.
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Dintre acestea, au fost întâlnite: scăderea clearance-ului renal al creatininei, afectare a funcţiei renale, hematurie, insuficienţă renală.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Ca exemple, putem menționa: fatigabilitate, febră, frisoane, dureri, dureri toracice, stare generală de rău, astenie.
Cele mai frecvente reacţii adverse raportate în timpul tratamentului în studiile clinice la copii au fost diaree, greaţă, neutropenie, leucopenie şi anemie. La nou-născuţi sau sugari cu infecţie simptomatică congenitală cu CMV trataţi cu valganciclovir sunt disponibile doar date limitate, însă siguranţa pare să fie în concordanţă cu profilul de siguranţă cunoscut al valganciclovirului / ganciclovir.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată.
Supradozaj
La un adult a apărut deprimare medulară letală (aplazie medulară) după câteva zile de la administrarea unor doze de cel puţin 10 ori mai mari decât cele recomandate pentru gradul de insuficienţă renală (clearance-ul creatininei scăzut) a pacientului. De asemenea, este de aşteptat ca un supradozaj cu valganciclovir să determine o toxicitate renală crescută.
S-au primit raportări de supradozaj cu ganciclovir administrat intravenos din studiile clinice şi din experienţa după punerea pe piaţă. În unele dintre aceste cazuri nu s-au raportat evenimente adverse. Majoritatea pacienţilor au prezentat unul sau mai multe dintre următoarele evenimente adverse:
Toxicitate hematologică: pancitopenie, deprimare medulară, aplazie medulară, leucopenie, neutropenie, granulocitopenie.
Hepatotoxicitate: hepatită, tulburări ale funcţiei hepatice.
Toxicitate renală: agravarea hematuriei la pacienţii cu insuficienţă renală pre-existentă, insuficienţă renală acută, creşterea creatininemiei.
Toxicitate gastro-intestinală: dureri abdominale, diaree, vărsături.
Neurotoxicitate: tremor generalizat, convulsii.
4. Atenționări speciale și interacțiuni cu alte substanțe Alvanocyt
Înainte de iniţierea tratamentului cu valganciclovir, pacienţii trebuie să fie informaţi asupra riscului potenţial pentru făt. În studiile efectuate la animale, ganciclovirul s-a dovedit a fi mutagen, teratogen, aspermatogen şi carcinogen şi are efect de supresie a fertilităţii la femele. De aceea, trebuie considerat că valganciclovir are potenţial teratogen şi carcinogen la om, putând determina malformaţii congenitale şi neoplasme. La femeile aflate la vârsta fertilă, se recomandă utilizarea unei metode de contracepţie eficace în timpul tratamentului. La bărbaţi, se recomandă utilizarea unei metode de contracepţie de tip barieră, în timpul tratamentului şi cel puţin încă 90 zile după întreruperea tratamentului, cu excepţia cazurilor în care sunt siguri că partenera nu prezintă risc de a rămâne gravidă.
În timpul tratamentului, se recomandă monitorizarea hemoleucogramei şi a numărului de trombocite. La pacienţii cu insuficienţă renală şi la pacienţii pediatrici trebuie efectuată o monitorizare hematologică mai atentă, cel puţin la fiecare control în clinica de transplant.
Deoarece valganciclovirul este metabolizat rapid şi în proporţie mare la ganciclovir, pentru valganciclovir, sunt de aşteptat interacţiuni medicamentoase asociate cu ganciclovir.
La pacienţii la care se administrează concomitent asocierea imipenem-cilastatină şi ganciclovir s-a raportat apariţia de convulsii. Aceste medicamente nu trebuie utilizate concomitent, cu excepţia cazului în care beneficiile potenţiale depăşesc riscurile potenţiale.
După administrarea concomitentă de trimetoprim şi ganciclovir oral nu s-au observat interacţiuni farmacocinetice semnificative clinic. Totuşi, există posibilitatea ca toxicitatea să fie crescută, deoarece se cunoaşte faptul că ambele medicamente sunt mielosupresoare şi, ca urmare, cele două medicamente se vor utiliza concomitent numai dacă beneficiul potenţial depăşeşte riscul.
Sarcina și alăptarea
Nu există date privind utilizarea valganciclovir la gravide. Ganciclovirul, metabolitul său activ, traversează rapid bariera feto-placentară. Având în vedere mecanismul său farmacologic de acţiune şi toxicitatea asupra funcţiei de reproducere, observate în studiile efectuate cu ganciclovir la animale există un risc teoretic de teratogenitate la om.
Alvanocyt nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, decât dacă beneficiul terapeutic pentru mamă depăşeşte riscul potenţial de afectare teratogenă a fătului.
Nu se ştie dacă ganciclovirul se excretă în laptele matern, dar nu trebuie neglijată posibilitatea ca ganciclovirul să se excrete în laptele matern şi să determine reacţii adverse grave la sugar. Ca urmare, alăptarea trebuie întreruptă pe parcursul tratamentului cu Alvanocyt.
5. Doze și mod de administrare Alvanocyt
Pentru a evita supradozajul, este obligatorie respectarea cu stricteţe a dozelor recomandate!
Adulți
Pentru tratamentul de inducţie al retinitei cu CMV, doza recomandată este de 900 mg valganciclovir (două comprimate Alvanocyt 450 mg) de două ori pe zi, timp de 21 de zile. Când este posibil, doza va fi administrată concomitent cu ingestia de alimente. Tratamentul de inducţie administrat pe perioade lungi de timp poate să crească riscul de toxicitate medulară. După tratamentul de inducţie sau la pacienţii cu retinită cu CMV inactivă, doza recomandată este de 900 mg valganciclovir (două comprimate Alvanocyt 450 mg) o dată pe zi.
Pentru prevenţia apariţiei infecţiei cu CMV la pacienţii cu transplant de organ solid, doza recomandată este de 900 mg (două comprimate Alvanocyt 450 mg) o dată pe zi, administrarea începând în primele 10 zile post-transplant şi continuând până la 100 zile post-transplant. În cazul transplantului de rinichi, administrarea profilactică poate fi extinsă până la 200 zile post-transplant.
Copii și Adolescenți
Siguranţa şi eficacitatea valganciclovirului în tratamentul retinitei cu CMV la copii şi adolescenţi nu au fost stabilite în studii clinice adecvate şi bine controlate. La copii şi adolescenţi cu transplant solid de organe, începând de la naştere, care sunt expusi riscului de a dezvolta boala CMV, doza zilnică recomandată de valganciclovir se bazează pe suprafaţa corporală şi clearance-ul creatininei.
Alte categorii de pacienți
La pacienţii cu insuficienţă hepatică, nu s-au studiat siguranţa şi eficacitatea valganciclovir.
În cazul vârstnicilor nu s-au stabilit siguranța și eficacitatea.
Mod de administrare
Alvanocyt se administrează oral şi, în cazurile în care este posibil, trebuie administrat concomitent cu ingestia de alimente.
Pentru pacienţii copii şi adolescenţi cu probleme de înghiţire se recomandă administrarea de valganciclovir soluţie orală.
6. Alte informații Alvanocyt
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
După administrarea valganciclovir şi/sau ganciclovir au fost raportate convulsii, sedare, ameţeli, ataxie şi/sau confuzie. Dacă aceste efecte apar, pot să influenţeze activităţile care necesită vigilenţă, incluzând capacitatea pacientului de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Perioada de valabilitate este de 3 ani.
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.