Zubsolv 1,4 mg/ 0,36 mg -Prospect Medicament

1. Denumire, compoziție și clasa de medicamente din care face parte Zubsolv

Zubsolv 1,4 mg / 0,36 mg se comercializează sub formă de comprimate sublinguale. Fiecare comprimat sublingual de 1,4 mg / 0,36 mg conține buprenorfină 1,4 mg (sub formă de clorhidrat) și naloxonă 0,36 mg de (sub formă de clorhidratdihidrat).. Buprenorfina este un agonist parțial/antagonist de opioide, iar naloxona este un antagonist al receptorilor μ pentru opioide, ambele substanțe făcând parte din clasa medicamentelor folosite pentru tulburările de dependență. Ca excipienți, Zubsolv conține:

  • Manitol
  • Acid citric anhidru
  • Citrat de sodiu
  • Celuloză microcristalină
  • Croscarmeloză sodică
  • Sucraloză
  • Levomentol
  • Dioxid de siliciu coloidal anhidru
  • Stearilfumarat de sodiu

2. Indicații și contraindicații

Acest medicament este indicat a fi administat ca tratament de substituție pentru dependența de opioide, în cadrul unui tratament medical, social și psihologic. Scopul asociat componentei naloxonă este acela de a descuraja utilizarea intravenoasă necorespunzătoare. Tratamentul este destinat utilizării la adulți și adolescenți cu vârsta peste 15 ani, care sunt de acord să fie tratați pentru adicție.

Zubsolv nu este recomandat a fi utilizat în următoarele situații:

  • Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienții enumerați anterior
  • Insuficiență respiratorie severă
  • Insuficiență hepatică severă
  • Alcoolism acut sau delirium tremens
  • Administrarea concomitentă de antagoniști de opioide (naltrexonă, nalmefenă) pentru tratamentul dependenței de alcool sau opioide

3. Reacții adverse și supradozaj

În urma studiilor clinice și farmacologice, s-au decelat următoarele categorii de reacții adverse.

Infecții și infestări

Cele mai frecvente reacții adverse din această categorie sunt: gripă, infecție, faringită, rinită, infecție de tract urinar, infecție vaginală.

Tulburări hematologice și limfatice

Nu sunt foarte frecvente, însă au fost raportate cazuri de: anemie, leucocitoză, leucopenie, limfadenopatie, trombocitopenie.

Tulburări ale sistemului imunitar

Pot apărea: hipersensibilitate, șoc anafilactic.

Tulburări metabolice și de nutriție

Nu au fost menționate numeroase cazuri, însă pot apărea: inapetență, hiperglicemie, hiperlipidemie, hipoglicemie.

Tulburări psihice

Acestea apar frecvent. Putem enumera următoarele efecte adverse:

  • Insomnie
  • Anxietate
  • Detresă
  • Scăderea libidoului
  • Nervozitate
  • Gânduri anormale
  • Vise neobișnuite
  • Agitație
  • Apatie
  • Depersonalizare
  • Dependență de droguri
  • Dispoziție euforică
  • Ostilitate
  • Halucinații
Tulburări ale sistemului nervos

Sunt printre cele mai întâlnite tipuri de reacții adverse. Putem exemplifica:

  • Durere de cap
  • Migrenă
  • Amețeală
  • Hipertonie
  • Parestezie
  • Somnolență
  • Amnezie
  • Hiperchinezie
  • Convulsii
  • Tulburări de vorbire
  • Tremor
  • Encefalopatie hepatică
  • Sincopă
Tulburări oculare

Din această clasă sunt raportate următoarele reacții adverse:

  • Ambliopie
  • Tulburări lacrimale
  • Conjunctivită
  • Mioză
Tulburări acustice și vestibulare

Poate apărea ca efect secundar vertijul.

Tulburări cardiace

Sunt puțin frecvente. Pot apărea următoarele:

  • Angină pectorală
  • Bradicardie
  • Infarct miocardic
  • Palpitații
  • Tahicardie
Tulburări vasculare

Din această categorie, putem menționa următoarele efecte secundare:

  • Hipertensiune arterială
  • Vasodilatație
  • Hipotensiune arterială
  • Hipotensiune arterială ortostatică
Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale

Dintre acestea, cele mai frecvent întâlnite sunt: tuse, astm, dispnee, căscat. bronhospasm, detresă respiratorie.

Tulburări gastrointestinale

Printre cele mai menționate reacții adverse ale tratamentului cu Zubsolv sunt următoarele:

  • Constipație
  • Greață
  • Dureri abdominale
  • Diaree
  • Dispepsie
  • Flatulență
  • Vărsături
  • Ulcerație la nivelul cavității bucale
  • Modificări de culoare la nivelul limbii
Tulburări hepatobiliare

Sunt foarte rar întâlnite: hepatită, hepatită acută, icter, necroză hepatică, sindrom hepatorenal.

Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat

Foarte des raportate sunt următoarele reacții adverse:

  • Hiperhidroză
  • Prurit
  • Erupție cutanată tranzitorie
  • Urticarie
  • Acnee
  • Alopecie
  • Dermatită exfoliativă
  • Uscăciunea pielii
  • Noduli la nivelul pieli
  • Angioedem
Tulburări musculoscheletice și ale țesutului conjunctiv

Au fost raportate cazuri de:

  • Dorsalgie
  • Artralgie
  • Spasme musculare
  • Mialgie
  • Artrită
Tulburări renale și ale căilor urinare

Pot apărea: anomalii ale urinei, albuminurie, disurie, hematurie, nefrolitiază, retenție urinară.

Tulburări ale aparatului genital și sânului

Au fost raportate următoarele efecte secundare posibile:

  • Disfuncție erectilă
  • Amenoree
  • Tulburare de ejaculare
  • Menoragie
  • Metroragie
Tulburări generale și la nivelul locului de administrare

Frecvent întâlnite sunt:

  • Sindrom de sevraj la substanță
  • Astenie
  • Durere toracică
  • Frisoane
  • Pirexie
  • Stare generală de rău
  • Durere
  • Edem periferic
  • Hipotermie
  • Sindrom de sevraj la substanță, la nou-născut
Investigații diagnostice

Pot apărea: valori anormale ale funcției hepatice, scădere în greutate, creștere a concentrației creatininei în sânge, creștere a valorilor transaminazelor.

Leziuni, intoxicații și complicații legate de procedurile utilizate

Cea mai frecventă reacție adversă menționată din această categorie este insolația.

Este importantă raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare.

Supradozaj

Detresa respiratorie ca rezultat al depresiei sistemului nervos central este principalul simptom ce necesită intervenție în cazul unui supradozaj, deoarece ar putea duce la stop respirator și deces. Semnele supradozajului pot include, de asemenea, somnolență, ambliopie, mioză,hipotensiune arterială, greață, vărsături și/sau tulburări de vorbire.

Trebuie luate măsuri generale de susținere, inclusiv monitorizarea atentă a statusului respiratorși cardiac al pacientului. Trebuie instituit tratamentul simptomatic al depresiei respiratorii și trebuie luate măsurile standard de terapie intensivă. Trebuie asigurate o cale respiratorie accesibilă și o ventilație asistată sau controlată a pacientului. Pacientul trebuie transferat într-un mediu în care sunt disponibile echipamente complete de resuscitare. Dacă pacientul vomită, trebuie luate măsuri pentru a preveni aspirarea vomei.

Este recomandată utilizarea unui antagonist de opioide (cu alte cuvinte naloxonă), în pofida efectului modest pe care l-ar putea avea în ameliorarea simptomelor respiratorii determinate de buprenorfină, comparativ cu efectele sale în cazul medicamentelor cu efect agonist complet pentru opioide. Dacă este utilizată naloxona, trebuie luată în considerare durata lungă de acțiune a buprenorfinei atunci când se stabilește durata tratamentului și a supravegherii medicale necesare pentru dispariția efectelor supradozajului. Naloxona poate fi eliminată mai rapid decât buprenorfina, permițând revenirea simptomelor controlate anterior ale supradozajului cu buprenorfină, astfel încât poate fi necesară o perfuzare continuă. Dacă perfuzarea nu este posibilă poate fi necesară administrarea repetată a naloxonei. Dozele inițiale de naloxonă pot fi de până la 2 mg și pot fi repetate la interval de 2-3 minute.

Trebuie luat din nou în considerare diagnosticul de toxicitate asociată opioidelor în cazul absenței răspunsului după administrarea unei doze totale de 10 mg de naloxonă.

4. Atenționări speciale și interacțiuni cu alte substanțe

Utilizarea necorespunzătoare, abuzul și deturnarea

Buprenorfina poate fi utilizată necorespunzător sau abuziv într-o manieră similară cu cea pentru alte opioide, legale sau ilegale. Printre riscurile utilizării necorespunzătoare sau abuzive a opioidelor se numără supradozajul, răspândirea infecțiilor virale cu difuziune hematogenă sau a infecțiilor localizate și sistemice, detresa respiratorie și leziunile hepatice. Utilizarea necorespunzătoare a buprenorfinei de
către altă persoană decât pacientul vizat prezintă un risc suplimentar de creare de dependență la persoane noi care folosesc buprenorfina ca medicament principal de abuz și poate apărea dacă medicamentul este distribuit pentru utilizare ilegală direct de către pacientul vizat sau dacă medicamentul nu este protejat împotriva furtului.

Pentru a reduce la minimum riscul de utilizare necorespunzătoare, abuz sau deturnare, medicii trebuie să ia măsurile de precauție corespunzătoare atunci când prescriu și eliberează buprenorfină, cum ar fi evitarea prescrierii mai multor rețete deodată, într-o fază incipientă a tratamentului și efectuarea vizitelor de urmărire pentru monitorizarea clinică a pacientului, care să corespundă necesităților
pacientului.

Combinarea buprenorfinei cu naloxonă în Zubsolv are scopul de a descuraja utilizarea necorespunzătoare sau abuzul de buprenorfină. Se preconizează că utilizarea necorespunzătoare pe cale intravenoasă sau intranazală a Zubsolv este mai puțin probabilă decât utilizarea exclusiv a buprenorfinei, deoarece naloxona din Zubsolv poate precipita sevrajul persoanelor dependente de heroină, metadonă sau alți agoniști de opioide.

Depresia sistemului nervos central

Buprenorfina/naloxona poate provoca somnolență, în special dacă este luată împreună cu alcoolsau alte substanțe depresante ale sistemului nervos central (cum ar fi tranchilizante, sedative sau hipnotice).

Precipitarea sindromului de sevraj la opioide

Când se începe tratamentul cu buprenorfină/naloxonă, medicul trebuie să ia în considerare profilul de agonist parțial al buprenorfinei și faptul că aceasta poate determina apariția sindromului de sevraj la pacienții dependenți de opioide, în special dacă este administrată la mai puțin de 6 ore de la ultima utilizare de heroină sau de alt opioid cu durată scurtă de acțiune, sau dacă este administrată la mai puțin de 24 ore după ultima doză de metadonă. Pentru a evita precipitarea simptomelor de sevraj, inducția cu buprenorfină/naloxonă trebuie efectuată atunci când sunt clare semne obiective de sevraj. Pacienții trebuie să fie monitorizați cu atenție în timpul perioadei de conversie a tratamentului, de la buprenorfină sau metadonă la buprenorfină/naloxonă, deoarece s-au raportat simptome de sevraj.

Simptomele de sevraj pot fi asociate și cu o dozare sub-optimală.

Conversia tratamentului de la alte medicamente care conțin buprenorfină

Doza în mg poate să difere între medicamentele care conțin de buprenorfină și medicamentele nu pot fi schimbate între ele în mod direct. Prin urmare, pacienții trebuie monitorizați atunci când se efectuează conversia de la un medicament care conține buprenorfină la altul.

Interacțiuni

Zubsolv nu trebuie administrat în asociere cu:

  • naltrexona și nalmefena sunt antagoniști ai opioidelor care pot bloca efectele farmacologice ale buprenorfinei
  • băuturi alcoolice sau medicamente ce conțin alcool, deoarece alcoolul amplifică efectul sedativ al buprenorfinei

Zubsolv trebuie utilizat cu prudență în cazul administrării concomitente cu:

  • benzodiazepine
  • alte substanțe depresante ale sistemului nervos central, alți derivați de opioide (de exemplu, metadona, analgezicele și antitusivele), anumite substanțe antidepresante, antagoniști sedativi ai receptorilor H1, barbiturice, anxiolitice, altele decât benzodiazepinele, neurolepticele, clonidina și substanțele înrudite
Sarcina și alăptarea

Nu există date adecvate privind utilizarea buprenorfinei/naloxonei la femeile gravide. Spre finalul sarcinii, buprenorfina poate induce detresa respiratorie la nou-născut, chiar și după o perioadă scurtă de administrare. Administrarea pe termen lung a buprenorfinei în timpul ultimelor trei luni de sarcină poate determina sindrom de sevraj la nou-născut (de exemplu, hipertonie, tremor neonatal, agitație neonatală, mioclonie sau convulsii). Sindromul apare în general cu o întârziere de câteva ore până la câteva zile după naștere.

Ca urmare a timpului lung de înjumătățire al buprenorfinei, la finalul sarcinii trebuie luată în considerare monitorizarea nou-născutului timp de câteva zile pentru a preveni riscul de detresă respiratorie sau de sindrom de sevraj la nou-născut. În plus, utilizarea de buprenorfină/naloxonă în timpul sarcinii trebuie evaluată de către medic. Buprenorfina/naloxona trebuie utilizată în timpul sarcinii numai dacă potențialul beneficiu depășește riscul potențial pentru făt.

Buprenorfina și metaboliții acesteia se excretă în laptele matern la om. Nu se cunoaște dacă naloxona/metaboliții acesteia se excretă în laptele matern la om. De aceea, alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu Zubsolv.

5. Doze și mod de administrare

Tratamentul trebuie efectuat sub supravegherea unui medic cu experiență în gestionarea dependenței/adicției de opioide.

Înainte de inițierea terapiei, se recomandă efectuarea de teste funcționale hepatice inițiale și documentarea statusului aferent hepatitelor virale. Pacienții cu rezultat pozitiv la testele de hepatită virală, cărora li se administrează concomitent alte medicamente și/sau cei cu disfuncții hepatice existente prezintă risc de leziuni hepatice cu evoluție accelerată. Se recomandă monitorizarea regulată a funcției hepatice.

Doze
  • Terapie de inițiere

În timpul inițierii tratamentului, este recomandată supravegherea zilnică a administrării, în scopul asigurării plasării sublinguale corecte a dozei și al monitorizării răspunsului pacientului la tratament, pentru a determina ajustarea eficientă a dozei conform efectului clinic.

  • Inducție

Doza inițială recomandată pentru adulți și adolescenți cu vârsta peste 15 ani este de Zubsolv 1,4 mg / 0,36 mg pe zi. Poate fi administrat suplimentar Zubsolv 1,4 mg / 0,36 mg în prima zi, în funcție de necesitățile fiecărui pacient.

  • Ajustarea dozelor și terapia de întreținere

În urma inducției tratamentului în prima zi, pacientul trebuie stabilizat cu o doză de întreținere în următoarele câteva zile, ajustându-se progresiv doza în funcție de efectul clinic la fiecare pacient în parte. Pacienții trebuie monitorizați în timpul titrării dozei. Pentru treptele de 1,4-5,7 mg buprenorfină, această titrare este ghidată de reevaluarea statusului clinic și psihologic al pacientului, și nu trebuie să depășească o doză maximă zilnică de 17,2 mg de buprenorfină.

Medicii sunt încurajați să prescrie o schemă cu un singur comprimat, administrat o dată pe zi, atunci când este posibil, pentru a se reduce la minimum riscul dedeturnare.

  • Administrare mai rar decât zilnic

După ce s-a obținut o stabilizare satisfăcătoare, frecvența administrării poate fi scăzută până la administrarea o dată la două zile a unei doze de două ori mai mari decât doza zilnică ajustată individual. La unii pacienți, după obținerea unei stabilizări satisfăcătoare, frecvența administrării poate fi scăzută la o frecvență de administrare de 3 ori pe săptămână (spre exemplu, luni, miercuri și vineri. Doza de luni și miercuri trebuie să fie de două ori doza zilnică ajustată individual, iar doza devineri trebuie să fie de trei ori doza zilnică ajustată individual, fără nicio doză în celelalte zile.) Totuși, doza administrată în oricare zi nu trebuie să depășească 17,2 mg de buprenorfină.

Întreruperea definitivă a administrării

După ce s-a obținut o stabilizare satisfăcătoare, dacă pacientul este de acord, dozele pot fi reduse treptat până la o doză de întreținere mai scăzută; în unele cazuri favorabile, tratamentul poatefi întrerupt. După întreruperea definitivă a administrării, pacienții trebuie monitorizați, pentru că este posibil să recidiveze.

Vârstnici

Siguranța și eficacitatea buprenorfinei/naloxonei la pacienți cu vârsta peste 65 ani nu au fost stabilite. Nu se poate face nicio recomandare privind dozele.

Copii și adolescenți

Siguranța și eficacitatea buprenorfinei/naloxonei la copii cu vârsta sub 15 ani nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.

Mod de administrare

Medicii trebuie să își avertizeze pacienții că administrarea pe cale sublinguală reprezintă singura cale eficientă și sigură pentru administrarea acestui medicament. Comprimatul trebuie pus sub limbă, până se dizolvă în întregime. Pacienții nu trebuie să înghită sau să consume alimente sau băuturi până când comprimatul nu se dizolvă complet. Zubsolv se dezintegrează în mod uzual în decurs de 40 de secunde, însă poate dura până la 5- 10 minute ca pacientul să simtă că a dispărut complet comprimatul dingură. Dacă este necesar mai mult de un comprimat, acestea pot fi luate toate în același timp sau în două prize; cea de-a doua priză trebuie luată imediat după ce s-a dizolvat prima priză.

6. Alte informații Zubsolv

Buprenorfina/naloxona are influență mică până la moderată asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje atunci când se administrează pacienților dependenți de opioide. Acest medicament poate determina somnolență, amețeli sau afectarea gândirii, în special în perioada de inițiere a tratamentului și de ajustare a dozei. Dacă se ia în asociere cu alcool sau cu substanțe depresante ale sistemului nervos central, este posibil ca efectul să fie accentuat.

Pacienții trebuie atenționați privind conducerea vehiculelor sau folosirea de utilaje periculoase în cazul în care buprenorfina/naloxona le-ar putea afecta capacitatea de a se angaja în astfel de activități.

Perioada de valabilitate este de 4 ani.

A se păstra în ambalajul original la temperaturi sub 25°C, pentru a fi protejat de umiditate.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!