Zomen Plus 30 mg/12,5 mg – Prospect Medicament

1. Denumire, compoziție și clasa de medicamente din care face parte Zomen Plus

Zomen Plus 30 mg/12,5 mg se comercializează sub formă de comprimate filmate. Fiecare comprimat filmat de Zomen Plus conţine ca substanțe active zofenopril 28,7 mg echivalent la zofenopril calcic 30 mg şi hidroclorotiazidă 12,5 mg. Zofenoprilul face parte din clasa inhibitorilor enzimei de conversie ai angiotensinei, iar hidroclortiazida este un diuretic tiazidic. Ca excipienți, Zomen Plus conține:

  • Celuloză microcristalină
  • Lactoză monohidrat
  • Amidon de porumb
  • Hipromeloză
  • Dioxid de siliciu coloidal anhidru
  • Stearat de magneziu

2. Indicații și contraindicații

Zomen Plus este recomandat a fi administrat pentru tratamentul formelor uşoare spre moderate de hipertensiune arterială esenţială. De asemenea, combinaţia în doză fixă este indicată la pacienţii a căror tensiune arterială nu este controlată în mod adecvat numai cu zofenopril.

Acest medicament nu este indicat a fi utilizat în următoarele situații:

  • Al doilea şi al treilea trimestru de sarcină
  • Hipersensibilitate la zofenopril sau alţi inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
  • Hipersensibilitate la hidroclorotiazidă sau alţi derivaţi de sulfonamide
  • Hipersensibilitate la oricare dintre excipienţi
  • Antecedente de angioedem asociat unei terapii anterioare cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
  • Angioedem ereditar/idiopatic
  • Insuficienţă hepatică severă
  • Insuficienţă renală severă
  • Stenoză bilaterală sau unilaterală de arteră renală în caz de rinichi unic funcţional
  • Administrarea concomitentă a Zomen Plus cu medicamente care conţin aliskiren este contraindicată la pacienţii cu diabet zaharat sau insuficienţă renală

3. Reacții adverse și supradozajul cu Zomen Plus

În urma administrării zofenopril, s-au identificat următoarele categorii de reacții adverse posibile.

Tulburări hematologice şi limfatice

La un număr redus de pacienţi au fost raportate agranulocitoză şi pancitopenie. S-a raportat anemie hemolitică la pacienţi cu deficienţă de glucozo-6-fosfat dehidrogenază.

Tulburări endocrine

Cu frecvenţă necunoscută, poate fi întâlnită secreţia inadecvată de hormon antidiuretic.

Tulburări metabolice şi de nutriţie

Foarte rar poate apărea hipoglicemie.

Tulburări psihice

Rar, depresie, tulburări de comportament, tulburări de somn, stare de confuzie.

Tulburări ale sistemului nervos

Ocazional au fost raportate cazuri de parestezie, disgeuzie, tulburări de echilibru.

Tulburări oculare

Rar, tulburări de vedere.

Tulburări acustice şi vestibulare

Rar a fost raportată apariția tinitusului.

Tulburări cardiace

Cazuri individuale de tahicardie, palpitaţii, aritmie, angină pectorală, infarct miocardic au fost raportate în cazul administrării inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei asociate hipotensiunii arteriale.

Tulburări vasculare

Hipotensiunea arterială severă a apărut după iniţierea terapiei sau după creşterea dozelor. Aceasta apare mai ales la anumite grupe de risc. Asociat hipotensiunii arteriale se pot manifesta simptome cum sunt ameţeli, senzaţie de oboseală, afectarea vederii, rar cu tulburări de conştienţă (sincopă). Rar s-a raportat eritem facial tranzitoriu.

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

Rar: au fost raportate cazuri de dispnee, sinuzită, rinită, glosită, bronşită şi bronspasm. Administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei a fost asociată cu debutul angioedemului cu implicarea feţei şi ţesutului orofaringian la un segment redus de pacienţi. În cazuri izolate, angioedemul implicând căile respiratorii superioare a determinat obstrucţia letală a acestora.

Tulburări gastro-intestinale

Ocazional dureri abdominale, diaree, constipaţie şi uscarea mucoasei bucale. Au fost descrise cazuri izolate de pancreatită şi ileus asociate inhibitorului enzimei de conversie a angiotensinei. Foarte rar: angioedem la nivelul intestinului subţire.

Tulburări hepatobiliare

Au fost descrise cazuri individuale de icter colestatic şi hepatită asociate cu administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Ocazional, se pot manifesta reacţii alergice şi de hipersensibilitate cum sunt prurit, erupţii cutanate, eritem multiform, sindrom Stevens-Johnson, necroliza toxică epidermică, erupţii de tip psoriazis, alopecie. Acestea pot fi însoţite de febră, mialgie, artralgie, eozinofilie şi/sau creşterea titrului ANA. Rar, hiperhidroză.

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Ocazional, poate să apară mialgie.

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Poate să apară sau să se agraveze insuficienţa renală. Au fost raportate cazuri de insuficienţă renală acută. Rar, pot să apară tulburări de micţiune.

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

Rar, disfuncţie erectilă.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Foarte rar, edem periferic şi durere toracică.

Investigaţii diagnostice

Poate să apară o creştere a valorilor ureei în sânge şi ale creatininei plasmatice, reversibile după întreruperea tratamentului, îndeosebi în prezenţa insuficienţei renale, insuficienţei cardiace severe şi a hipertensiunii renovasculare. De asemenea s-au raportat, la câţiva pacienţi, scăderea hemoglobinei, hematocritului, trombocitelor şi leucocitelor. De asemenea, s-a raportat creşterea concentraţiei serice a enzimelor hepatice şi bilirubinei.

Reacţiile adverse raportate la administrarea hidroclorotiazidei în monoterapie includ următoarele:

Tulburări hematologice şi limfatice

Au apărut cazuri de: leucopenie, neutropenie, agranulocitoză, trombocitopenie, anemie aplastică, anemie hemolitică, depresie medulară.

Tulburări ale sistemului imunitar

Cele mai frecvent raportate sunt reacţiile anafilactice.

Tulburări metabolice şi de nutriţie

Pot fi întâlnite: anorexie, deshidratare, gută, diabet zaharat, alcaloză metabolică, hiperuricemie, dezechilibru electrolitic (care include hiponatriemie, hipokaliemie, hipomagnezemie, hipocloremie, hipercalcemie), hiperglicemie, hiperamilazemie.

Tulburări psihice

Din această categorie au fost raportate următoarele reacții adverse: apatie, stare de confuzie, depresie, stare de nervozitate, nelinişte, tulburări de somn.

Tulburări ale sistemului nervos

Putem enumera următoarele exemple: convulsii, nivel scăzut de conştienţă, comă, cefalee, ameţeli, parestezii, pareză.

Tulburări oculare

Cele mai menționate sunt: xantopsie, tulburări de vedere, miopie (agravată), reducerea lăcrimării.

Tulburări acustice şi vestibulare

Poate apărea vertij.

Tulburări cardiace

Sunt întâlnite: aritmie cardiacă, palpitaţii.

Tulburări vasculare

Putem menționa: hipotensiune arterială ortostatică, tromboză, embolism, şoc.

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

Ca exemple, putem enumera: pneumonie, afecţiuni interstiţiale pulmonare, edem pulmonar.

Tulburări gastro-intestinale

Putem menționa următoarele reacții adverse: xerostomie, greaţă, vărsături, disconfort gastric, diaree, constipaţie, dureri abdominale, ileus paralitic, flatulenţă, sialoadenită, pancreatită.

Tulburări hepatobiliare

Au fost raportate: icter colestatic, colecistită.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Pot fi întâlnite: prurit, purpură, urticarie, reacţii de fotosensibilitate, erupţie cutanată tranzitorie, reacţii cutanate similare celor din lupus eritematos, vasculită necrozantă, necroliză epidermică toxică.

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Frecvente: spasm muscular, mialgie.

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Insuficienţă renală, insuficienţă renală acută, nefrită interstiţială, glicozurie.

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

Au fost cazuri de disfuncţie erectilă.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Frecvent întâlnite: astenie, pirexie, oboseală, sete.

Investigaţii diagnostice

Pot apărea modificări la nivelul electrocardiogramei, colesterol crescut, trigliceride crescute.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare.

Supradozaj

Simptomele de supradozaj sunt reprezentate de hipotensiune arterială severă, stare de şoc, stupor, bradicardie, tulburări electrolitice şi insuficienţă renală. Tratamentul este simptomatic şi suportiv. După ingerarea unei supradoze, pacientul va fi menţinut sub observaţie medicală strictă, preferabil într-o unitate de terapie intensivă. Electroliţii serici şi creatinina trebuie frecvent monitorizate. Măsurile terapeutice depind de natura şi severitatea simptomelor. În cazul unei ingestii recente, pentru a preveni absorbţia, se va efectua lavaj gastric şi se vor administra absorbanţi şi sulfat de sodiu.

Supradozajul cu hidroclorotiazidă este asociat cu depleţia electrolitică (hipokaliemie, hipocloremie) şi deshidratare determinată de diureza excesivă. Cele mai frecvente semne şi simptome ale unui supradozaj sunt reprezentate de greaţă şi somnolenţă. Hipokaliemia poate determina şi spasme musculare şi/sau poate accentua aritmia cardiacă, aritmie asociată administrării concomitente de glicozide digitalice sau de anumite medicamente antiaritmice.

4. Atenționări speciale și interacțiuni

Angioedem

Angioedemul facial, al extremităţilor, al buzelor şi mucoaselor, a limbii, glotei şi/sau a laringelui se poate manifesta cu precădere în primele săptămâni de tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinogenului. Cu toate acestea, în cazuri rare, după tratament îndelungat cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, se pot dezvolta şi angioedeme severe. Tratamentul cu inhibitori enzimei de conversie a angiotensinogenului trebuie întrerupt imediat şi înlocuit cu un antihipertensiv din altă clasă.

Tuse

Pe durata tratamentului cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei poate să apară o tuse seacă, neproductivă care dispare o dată cu întreruperea tratamentului. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei care induc tusea sunt consideraţi ca parte a diagnosticului diferenţial al tusei.

Hiperkaliemia

Hiperkaliemia poate interveni pe durata tratamentului cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. De obicei, acest efect este redus prin acţiunea diureticelor tiazidice de eliminare a potasiului. Pacienţii cu risc de a dezvolta hiperkaliemie sunt cei cu insuficienţă renală, diabet zaharat sau cei cărora li se administrează concomitent diuretice care economisesc potasiul, suplimente cu potasiu sau sare de potasiu, precum şi pacienţii cărora li se administrează alte substanţe active asociate cu creşterea potasiului seric (de exemplu heparină). Se recomandă monitorizarea regulată a potasiului seric.

Psoriazis

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei vor fi administraţi cu precauţie la pacienţii cu psoriazis.

Litiu

Administrarea concomitentă de litiu şi Zomen Plus nu este, în general, recomandată.

Efecte metabolice şi endocrine

Tratamentul cu diuretice tiazidice poate influenţa toleranţa la glucoză. Poate fi necesară ajustarea dozelor de insulină sau de antidiabetice orale.

Lupus eritematos

În timpul utilizării de tiazidice s-a raportat exacerbarea sau activarea lupusului eritematos sistemic.

Test anti-dopping

Hidroclorotiazida conţinută în acest medicament poate determina un rezultat pozitiv la testul anti-dopping.

Altele

La pacienţii cu sau fără antecedente alergice sau de astm bronşic pot apărea reacţii de sensibilizare.

Sarcina și alăptarea

În funcţie de efectele fiecărei substanţe active din această combinaţie asupra sarcinii, Zomen Plus nu este recomandat a fi administrat pe durata primului trimestru de sarcină. Zomen Plus este contraindicat în al doilea şi al treilea trimestru de sarcină.

Deoarece nu sunt disponibile informaţii privind utilizarea de Zomen Plus în timpul alăptării, acesta nu este recomandat şi sunt preferabile tratamente alternative cu profiluri de siguranţă mai bine stabilite în timpul alăptării, mai ales în cazul alăptării unui nou-născut sau a unui sugar prematur.

5. Doze și mod de administrare

Zomen Plus se administrează o dată pe zi, însoţit sau nu de alimente. Înainte de schimbarea tratamentului la combinaţia fixă se recomandă evaluarea dozelor individuale ale componentelor (adică zofenopril şi hidrochlorotiazidă). În cazul în care este adecvat clinic, poate fi avută în vedere schimbarea directă de la monoterapie la combinaţia fixă. Pentru o mai uşoară înghiţire, comprimatele pot fi rupte în două bucăţi şi jumătăţile se înghit una după alta, la momentul de administrare recomandat.

Adulţi (cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani)

Doza recomandată eficientă este de un comprimat pe zi.

Vârstnici (cu vârsta peste 65 de ani)

La pacienţii vârstnici cu clearance-ul creatininei normal nu este necesară ajustarea dozei.

La pacienţii vârstnici cu clearance-ul creatininei redus (sub 45 ml/min) nu se recomandă administrarea Zomen Plus.

Copii şi adolescenţi (cu vârsta sub 18 ani)

Siguranţa şi eficacitatea Zomen Plus la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Ca urmare, nu se recomandă administrarea medicamentului la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani.

Pacienţi cu insuficienţă hepatică

La pacienţii hipertensivi cu insuficienţă hepatică uşoară spre moderată, în cazul cărora a fost atinsă doza de 30 mg zofenopril, în monoterapie, se poate administra aceeaşi doză ca la pacienţii cu funcţie hepatică normală. La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, administrarea de Zomen Plus este contraindicată.

Pacienţi cu insuficienţă renală şi care efectuează sedinţe de dializă

La pacienţii hipertensivi cu insuficienţă renală uşoară se poate administra aceeaşi doză de Zomen Plus, o dată pe zi, ca la pacienţii cu funcţie renală normală. Nu se recomandă administrarea medicamentului la pacienţii cu insuficienţă renală moderată spre severă.

6. Alte informații Zomen Plus

Nu au fost efectuate studii referitoare la efectele asupra capacităţii de a conduce autovehicule şi de a folosi utilaje. La conducerea vehiculelor sau la manipularea unor utilaje trebuie să se ia în considerare că, ocazional, pot apărea somnolenţă, ameţeli sau oboseală.

Perioada de valabilitate este de 3 ani.

A nu se păstra la temperaturi peste 30 grade C.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!