Vitamina B3 (niacina sau vitamina PP) – generalități, deficit și exces

inscriere in comunitate de doctori

Generalități

Vitamina B3 este cunoscută și sub numele de niacină și face referire la acidul nicotinic, acid piridin 3-carboxilic. Sunt și alte forme ale niacinei, precum: nicotinamida, amida acidului nicotinic sau niacinamida. Pe lângă aceste forme, avem derivați: amide mai complexe și esteri ai acidului nicotinic, care au activitatea biologică a nicotinamidei. Acești compuși sunt cunoscuți și sub denumirea de vitamina PP (pellagra preventive).

Niacina este o vitamină ușor hidrosolubilă, numele săau provenind din „nicotinic acid” și „vitamina„. Organismul poate depozita o cantitate de niacină, care să asigure nevoile organismului pentru 2-6 săptămâni. Niacina este legată de proteine (15-30%) atunci când este transportată la țesuturi.

Istoric

În anul 1922, s-a constatat de către Goldberger și Tanner că boala pelagra este rezultatul unui deficit de aminoacizi. Niacina a fost descoperită în anul 1936, atunci observându-se că aceasta poate trata pelagra.

Rolul niacinei

Principalul rol al niacinei constă în faptul că acidul nicotinic și nicotinamida se transformă în NAD și DADP. Acestea două sunt coenzime cu rol de receptori de hidrogen. Astfel, funcțiile niacinei sunt:

  •           Rol în repararea ADN;
  •           Intervine în metabolismul glucidelor, proteinelor și lipidelor;
  •           Este coenzima diverselor dehidrogenaze;
  •           Participă la producerea unor hormoni, precum cei steroizi și cei ai medulosuprarenalei.

În ultima perioadă, s-a dovedit că niacina are și următoarele roluri: imunomodulator, antiinflamator și antioxidant.

Absorbție și excreție

Absorbția vitaminei B3 are loc în stomac și in intestinul subțire. O parte din nicotinamida este convertită în acid nicotinic de către bacteriile intestinale, rămânând  ca forma absorbită să fie, în mare parte, cea de acid nicotinic și mai puțin cea de nicotinamidă.

Absorbția niacinei în cazul dozelor fiziologice se realizează prin transport activ, iar în cazul concentrațiilor mari, prin transport pasiv.

Excreția are loc la nivel renal, sub formă de metilnicotinamidă.

Necesar

Necesarul de niacină este de 6,6 miligrame la 1000 de kilocalorii. Niacina se poate sintetiza și din triptofan, care este un aminoacid esențial; 60 mg de triptofan este echivalentul unui gram de niacină.

La vârste cuprinse între 0 și 6 luni se recomandă o cantitate de 2 mg/zi, iar la cele de până în 12 luni, o cantitate de 4 mg/zi. Necesarul de niacină crește odată cu vârsta, existănd limite maxime admise de consum. De exemplu, persoanelor de peste 19 ani, le este indicat să consume 16 mg/zi de niacină, în cazul bărbaților, iar în cazul femeilor 14 mg/zi, luând în calcul faptul că limita maximă acceptată este de 35 mg/zi la ambele sexe.

Această recomandare crește în sarcină la 18mg/zi, iar în perioada alăptării la 17 mg/zi.

Sursele vitaminei B3

O dietă zilnică, care conține 60 g de proteine, asigură și o cantitate de 10 mg de niacină.

Niacina se găseste în cantități mai mari în produsele animale deoarece acestea conțin, pe lângă niacină, și triptofan. Deci, niacina se găsește în: lapte, ouă, carne de porc, curcan, vită, pui, pește și în organe, precum ficatul, inima, rinichii.

Deși niacina se găsește în principal în produsele de origine animală, sunt și produse vegetale care conțin această vitamină: morcovi, roșii, avocado, broccoli, cartofi dulci, mazăre, sparanghel, semințe, arahide, cereale integrale, cafea, ciuperci, drojdie.

Este important de știut că în unele cereale, niacina se leagă de hemiceluloze și formează niacitină sau se leagă de glicoproteine, formând niacinogen. Ambele sunt glicozide ale acidului nicotinic și sunt neabsorbabile.

Porumbul este sărac și în niacină și în triptofan. Laptele și ouăle conțin cantități mici de niacină, dar sunt bogate în triptofan și de aceea sunt cunoscute ca surse esențiale de vitamina B3.

Folosirea niacinei la prepararea culinară nu-i afectează proprietățile deoarece aceasta este termostabilă și puțin hidrosolubilă.

Tulburări ale homeostaziei vitaminei B3

Evaluarea niacinei din organism se face prin măsurarea raportului dintre NAD și NAPD în eritrocite și prin măsurarea excreției metaboliților niacinei.

Deficitul de vitamină B3

Deficitul de vitamină B3 apare rar în țările industrializate, însă poate să apară în regiunile unde se consumă mult porumb și făină de mălai. Se caută creșterea biodisponibilității niacinei din porumb, acesta începând să fie tratat, proces numit nixtamalizare.

Cele mai intâlnite cauze ale deficitului de niacină sunt abuzul de alcool, deficitul de vitamine B2 și B6, dietă săracă în niacină și triptofan, carența de fier și cupru, sindromul carcinoid. Sindromul carcinoid apare ca manifestare secundară existentei unei tumori carcinoide; acesta este cel mai frecvent localizat la nivel pulmonar, digestiv sau gonadal.

Formele ușoare în cazul deficitului de niacină se manifestă prin somnolență, scădere în greutate, anorexie. În cazul deficitului sever, apare boala pelagra.

Boala pelagra afectează:

De obicei, boala pelagra este asociată cu o dietă săracă în carne și lapte și cu un consum exagerat de porumb.

Tratamentul bolii pelagra constă în administrarea de nicotinamidă primele 3-4 zile, între 50 și 100 mg de 3 ori pe zi, intramuscular. Ulterior, se administrează aceeași doză, de 3 ori pe zi, pe cale orală și se asociază cu o dietă, care are un conținut de 100 g de proteine/zi.

Excesul de Vitamină B3

Nu se cunosc efectele unui consum exagerat de niacină din sursele alimentare, însă trebuie să fim atenți la cantitățile expuse în industria farmacologică și să respectăm dozele maxime.

În domeniul farmaceutic, se folosesc:

  •           Acidul nicotinic, 1-3 g/zi, are efect antihiperlipemiant (scade grăsimile din sânge);
  •           Nicotinamida, maxim 3 g/zi, are efect antiinflamator, tratează deficitul de niacină în boala Hartnup, oferă protecție față de moartea celulară, previne apariția diabetului zaharat de tip I.

În aceste cazuri pot apărea efecte adverse.

Acidul nicotinic are doza maximă de 3 g/zi. Nerespectarea acestei cantități poate duce la:

  •           hepatotoxicitate;
  •           aritmii cardiace (bătăi neregulate ale inimii);
  •           tulburări de vedere;
  •           tulburări gastrointestinale;
  •           hiperuricemie;
  •           creșterea insulinorezistenței.

Nicotinamida are doza maximă de 3 g/zi. Depășirea acesteia duce la un potețial de hepatotoxicitate.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!