Videocapsula endoscopica : indicații, contraindicații, complicații

     Intestinul subţire reprezintă un segment al tubului digestiv dificil de examinat datorită localizării şi particularităţilor sale anatomice. Examinarea intestinului subţire distal de flexura duodeno – jejunală are o importanţă deosebită pentru evidenţierea unui număr de afecţiuni, însă metodele de investigaţie utilizate până de curând (cum ar fi examenele radiologice baritate, enteroscopia intraoperatorie, arteriografia selectivă, scintigrafia, computer tomografia) nu garantau investigarea completă şi nici satisfăcătoare din punct de vedere diagnostic. Progresele tehnologice din ultima perioadă au dus la dezvoltarea într-un ritm accelerat a unor noi metode diagnostice. Videocapsula endoscopică şi enteroscopia cu balon (dublu sau simplu) reprezintă în prezent metode moderne de vizualizare a acestui segment. Explorarea cu videocapsula endoscopică este o metodă modernă de diagnostic, care permite examinarea completă, neinvazivă, a intestinului subţire.

Ce este videocapsula endoscopica ?

     Capsula este un dispozitiv de unică folosinţă, cu dimensiuni de 11 / 27 mm şi greutate de 3,7 g. Permite captarea şi transmiterea prin unde radio de înaltă frecvenţă a imaginilor tubului digestiv, lucrând în tandem cu un dispozitiv de înregistrare magnetică a datelor ce este purtat de către pacient fără a îl incomoda, fiind de mici dimensiuni. Câmpul de vizibilitate este de 140 grade, cu o rată de mărire de 1:8 şi un câmp de profunzime de la 1 la 30 mm. Capsula propriu-zisă este formată dintr-un dom optic şi un sistem de lentile, şase LED-uri ce asigură iluminarea lumenului intestinal, senzorul optic de tip CMOS (complementary metal oxide silicone), un circuit dezvoltat special pentru acest dispozitiv, ASIC (application specific integrated circuit) şi o antenă care ajută la transmiterea imaginilor către electrozii ataşaţi de corp.

     Transmite două imagini pe secundă, în sistem radio, astfel o înregistrare obişnuită de 8 ore cuprinzând peste 50.000 de imagini distincte, ce alcătuiesc un film. Imaginile sunt apoi descărcate din recorderul portabil ataşat în jurul abdomenului pacientului, fiind analizate ulterior de către medicul gastroenterolog. Examinarea imaginilor pe ecranul computerului utilizând software-ul dedicat variază între 40 – 60 de minute şi trei sau patru ore, în funcţie de experienţa specialistului, şi permite folosirea de diverse filtre de culoare şi tehnologii de recunoaştere a imaginii menite să uşureze identificarea aspectelor patologice.

Structura videocapsulei endoscopice

Care sunt indicațiile utilizării videocapsulei endoscopice?

  • hemoragia digestivă ocultă sau manifestă cu rezultate negative la endoscopia digestivă şi inferioară;
  • anemia feriprivă de cauză necunoscută;
  • suspiciunea de boală Crohn cu afectarea intestinului subţire;
  • evaluarea precoce a recurenţei bolii Crohn de intestin subţire post – tratament chirurgical;
  • diagnosticul diferenţial al colitei nedeterminate;
  • boala celiacă refractară sau cu simptomatologie recurentă în pofida tratamentului;
  • cazuri selectate de malabsorbţie intestinală cu teste convenţionale neconcludente;
  • complicaţiile terapiei cu antiinflamatoare nesteroidiene;
  • screeningul şi supravegherea polipilor în sindroamele de polipoză familială;
  • suspiciune de tumori ale intestinului subţire;
  • afectarea gastro – intestinală în reacţia “grefă contra gazdă”;
  • transplantul de intestin subţire.

Care sunt contraindicațiile utilizării videocapsulei endoscopice?

  • tulburări de deglutiţie (contraindicaţie relativă datorită posibilităţii introducerii videocapsulei endoscopice direct în duoden cu ajutorul unui dispozitiv endoscopic special);
  • pacienţi cu cardiostimulator implantat sau alte dispozitive medicale electronice implantate (este o contraindicaţie relativă, deoarece unele studii recomandă monitorizarea cardiacă, în timp ce altele exclud existenţa interferenţelor);
  • pacientele gravide (insuficienţe date de toleranţă);
  • peristaltică alterată (gastropareză diabetică).
  • fistula gastro – intestinală;
  • intervenţiile chirurgicale majore abdominale sau pelvine anterioare;
  • suspiciunea de stenoză digestivă care ar putea conduce la blocarea pasajului videocapsulei endoscopice.

     Unul dintre posibilele neajunsuri ale tehnologiei videocapsulei endoscopice este reprezentat de contraindicaţia absolută în obstrucţia intestinală. Există pericolul retenţiei capsulei la nivelul stricturii, cu rezultate catastrofale pentru pacient. Astfel, a fost introdusă o metodă de control, reprezentată de o capsulă ce verifică continuitatea tractului intestinal, numită “patency capsule”. Deoarece capsula se resoarbe după un anumit număr de ore, impactarea sa la nivelul unei posibile stenoze nu reprezintă un pericol. Conţine un emiţător RFID („radio frequency identificator”=identificator în spectru radio), care face posibilă detectarea poziţiei exacte unde capsula se opreşte. Această nouă modalitate de control sporeşte eficacitatea sistemului videocapsulei endoscopice, suplimentând în acelaşi timp capacităţile sale diagnostice.

Care sunt complicațiile videocapsulei endoscopice?

  • aspiraţia traheală a capsulei;
  • impactarea capsulei la nivel cricofaringian;
  • retenţia videocapsulei.

     Retenţia videocapsulei este cea mai comună şi totodată serioasă complicaţie a examenului videocapsulei endoscopice, fiind definită ca “retenţia videocapsulei la nivelul tubului digestiv pentru mai mult de două săptămâni necesitând tratament medical, endoscopic sau chirurgical”. Pentru a preveni retenţia, pacienţii ar trebui supuşi unei examinări radiologice de rutină a intestinului subţire, fie tranzit baritat ori CT (computer tomograf), înainte de administrarea videocapsulei. Pacienţii cu simptome sugestive de îngustare a lumenului intestinal sau cu factori de risc pentru întarzierea tranzitului intestinal, cum ar fi de exemplu prezenţa unei intervenţii chirurgicale în antecedente, iradiere sau boală Crohn diagnosticată anterior, ar trebui evaluaţi selectiv prin explorare radiologică cu substanţă de contrast efectuată înainte de examinarea cu videocapsula endoscopică.

Care este tehnica de examinare pentru videocapsula endoscopică?

     Pregătirea standard permite obţinerea de imagini de bună calitate ale intestinului subţire, fiind însă mai bine tolerată în multe cazuri comparativ cu cea utilizată în cadrul investigaţiilor invazive. Constă în primul rând în restricţie alimentară cel puţin 12 – 16 ore anterior ingestiei videocapsulei. Pacientului i se permite ingestia de lichide după două ore de la administrarea capsulei, deoarece aceasta părăseşte stomacul în aproximativ 30 de minute. Alimentele pot fi consumate după un interval de minim patru ore de la înghiţire. Imaginile capturate de videocapsulă sunt radio – transmise către cei opt senzori lipiţi pe tegumentul abdominal al pacientului, imaginile fiind înregistrate de către un recorder alimentat cu baterii care poate fi ataşat la centură. Echipamentul va fi îndepartat după opt ore de înregistrare (durata de viaţă aproximativă a bateriilor videocapsulei), timp în care pacientul îsi poate desfăşura activitatea obişnuită şi în care videocapsula a ajuns deja la nivelul cecului.

     Acurateţea procedurii poate fi afectată în două cazuri: în primul rând, prin prezenţa conţinutului intestinal neevacuat în porţiunea distală care poate împiedica buna vizualizare a mucoasei, şi în al doilea rând, prin rata scăzută de evacuare a stomacului şi prin tranzitul intestinal încetinit care pot duce la epuizarea bateriilor videocapsulei înainte ca aceasta să atingă valva ileo – cecală. Studiile au determinat că examinarea incompletă poate surveni în aproximativ 10 – 25% din cazuri și de aceea se recomandă pregătirea intestinului subţire înainte de ingestia videocapsulei, folosindu-se o soluţie de Polietilenglicol sau fosfat de sodiu, în vederea îmbunătăţirii vizualizării mucoasei sau prin administrarea de prokinetice (Metoclopramid, Domperidon, Tegaserod) în vederea accelerării tranzitului intestinal, astfel favorizându-se examinarea completă a intestinului subţire, până la valva ileo – cecală.

Softul videocapsulei endoscopice – capturi foto

Care sunt avantajele și dezavantajele utilizării videocapsulei endoscopice?

     Avantajele utilizării videocapsulei endoscopice în examinarea intestinului subţire constau în faptul că este o metodă sigură, aproape lipsită de disconfort intervenţional, cu metode de pregătire mai simple şi cu un grad de tolerabilitate mai ridicat decât metodele invazive, cu complicaţii rare, care pot fi evitate printr-o selecţie a pacienţilor. Aceste avantaje fac din examinarea cu videocapsula endoscopică o investigaţie adecvată mai ales în cadrul screening-urilor populaţionale, ori ca etapă uzuală în cadrul detecţiei sângerărilor intestinale oculte.

     Dezavantajele metodei sunt legate de preţul ridicat al videocapsulei, imposibilitatea de a preleva biopsii şi de a efectua manevre terapeutice.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!