Căutare
Căutare
Toate procedurile
Analiza detaliată
Urticaria este una dintre cele mai frecvente afecțiuni dermatologice (ale pielii). Urticaria poate să apară atât la copii, cât și la adulți. Aproximativ, 20% din populație suferă la un moment dat măcar un episod, numită urticarie acută (dacă iritația de la nivelul pielii dispare în 6 săptămâni), dar poate fi și cronică (eczema de la nivelul pielii dispare și reapare ani la rând, este mai rar întâlnită). Urtucaria implică numai zonele superficiale ale dermului, caracterizându-se prin placarde bine circumscrise cu margini ridicate serpiginoase având centrul albicios și care pot conflua.
Incidența urticariei este probabil mai frecventă decât se descrie în mod obișnuit, din cauza naturii autolimitate și trecătoare a acestor erupții, care rareori necesită atenție medicală când sunt limitate la piele. Deși persoanele din oricare grup de vârstă pot să facă urticarie acută sau cronică, aceste leziuni cresc în frecvență dupa adolescentă, cea mai mare incidență apărând la persoanele din decada a treia de vârstă.
Există mai mulți factori care pot determina urticarie. Acestea includ alimente și alte substanțe pe care le luați, cum ar fi medicamentele. Unii oameni dezvoltă urticarie doar prin atingerea anumitor elemente. Cele mai frecvente cauze care provoacă urticarie sunt:
Unele boli cauzează și urticarie. Printre ele se numără:
Pentru a elimina aceste afecțiuni se vor efectua anumite analize, cum ar fi: hemoleucograma, dozarea TSH (hormonul de stimulare tiroidiană), transaminazele (TGP, TGO), examen coproparazitologic.
Clasificarea urticariei se concentrează asupra mecanismelor diferite care provoacă boala clinică și este utilă pentru diagnosticul diferențial.
Se caracterizează prin formarea unui edem masiv la nivelul dermului. Probabil ca edemul este cauzat de creșterea vasopermeabilității determinate de eliberarea mediatorilor din mastocite sau alte populații de celule.
Urticaria este caracterizată prin plăci efemere ( < 24 de ore), pruriginoase (provoacă mâncărimi), edematoase, roz – roșii, cu un halou albicios. Leziunile variază ca dimensiuni, de la papule până la leziuni coalescente gigantice ( cu diametrul de 10-20 cm).
În general, leziunile sunt pruriginoase. Alteori, senzația descrisă este de durere, arsură sau tensiune cutanată, mai ales în cazul leziunilor asociate cu angioedem (implică straturile profunde ale tegumentului, inclusiv țesutul subcutanat). Edemul afectează, de regulă, țesutul periocular și buzele dar, poate implica toată fața, mucoasa laringiană, mâinile, picioarele, regiunea genitală. Pielea suprajacentă poate avea aspect normal sau poate fi acoperită de leziuni urticariene. Edemul poate fi simetric sau nu și se poate remite spontan sau nu. Când edemul este important, centrul leziunii poate fi mai palid, în timp ce periferia rămâne eritematoasă.
Pruritul poate fi prezent și în ariile cutanate dintre leziuni. Dermografismul (reacție cutanată locală aparută ca urmare a unei stimulări mecanice- frecare, zgâriere) este frecvent observat împreună cu leziunile urticariene.
40% din pacienți au doar urticarie, 50 % au urticarie și angioedem, pe când 10 % din pacienți au doar angioedem.
În unele cazuri, declanșatorul este evident – o persoană mănâncă arahide sau fructe de mare, prezentând imediat leziuni roz – roșii, pruriginoase, edematoase. Alte cazuri necesită muncă de detectiv atât de către pacient, cât și de către medic, deoarece există mai multe cauze posibile. Iar în câteva cazuri, cauza nu poate fi identificată (urticarie idiopatică).
Un singur episod de urticarie nu necesită de obicei teste extinse. Dacă este suspectată o alergie alimentară, luați în considerare urmărirea a ceea ce mâncați. Acest lucru vă va ajuta să descoperiți dacă există o legătură între alimentele consumate și urticarie. Urticaria cronică trebuie evaluată de un alergolog care vă va întreba despre istoricul medical atât al familiei cât și al dumneavoastră, substanțele la care sunteți expus acasă și la locul de muncă, expunerea la animalele de companie sau alte animale și orice medicamente pe care le-ați luat recent. Cauza urticariei cronice este dificil de identificat!!!
Așadar, anamneza este importantă, acordând o atenție specială posibilei expuneri la alergeni din mediu și/sau alimentari. Urticaria vasculitică persistă în mod tipic de obicei > 72 de ore, în timp ce urticaria convențională are o durată < 48 de ore.
Se vor efectua:
Diagnosticul diferențial al urticariei se face cu:
În tratamentul urticariei intră următoarele medicamente:
!! Sunt preferate antihistaminice cu un nivel scăzut de sedare sau non-sedare. Acestea sunt eficace și au efect durabil (pot fi administrate o dată pe zi) și au puține efecte secundare.
Urticaria cronică este o boală foarte supărătoare și care afectează semnificativ calitatea vieții. Dacă nu este asociată altei afecțiuni severe, nu implică un risc major pentru pacient. Dar dacă observați umflarea limbii sau a buzelor sau dacă aveți probleme cu respirația, trebuie să luați măsuri imediat deoarece acestea pot fi simptome precoce ale anafilaxiei, o reacție alergică potențial letală care afectează respirația și poate trimite organismul în șoc.
În acest caz, petele de pe piele sunt însotite de scăderea bruscă a tensiunii arteriale, respirație șuierătoare și dificilă, deglutiție dificilă, senzație de constricție toracică sau laringiană, bătăi cardiace rapide sau neregulate, umflarea feței, a limbii și laringelui, greață, dureri abdominale, vărsături, amețeală, pierderea stării de conștiență. Această reacție a organismului este cauzată de faptul că histamina, al cărui rol este de a proteja organismul contra oricărui corp străin, este eliberată în cantitate foarte mare. Astfel, o persoană care a suferit un șoc anafilactic poate chiar să moară din cauză că inima nu mai poate oferi oxigenul necesar organismului. Adrenalina este medicamentul esențial în tratamentul anafilaxiei.
!! Dacă este posibil, se identifică și se evită agentul declanșator.
!! Alimentele cu un conținut ridicat de histamină trebuie evitate: pește, mai ales congelat/conservat/afumat, fructele de mare, mezelurile, brânzeturile fermentate, căpșuni, ciocolată, citrice, alimentele alterate.
!! O igienă corespunzătoare (personală și ambientală) va preveni apariția unui număr mare de reacții alergice. Alergia la acarieni (praf) este cea mai frecventă și cunoscută alergie. Obiceiuri sănătoase pentru a reduce impactul alergiilor:
!! Cei care suferă de urticarie cronică ar trebui sa fiți atenți la următoarele:
Manifestările primare ale urticarei sunt erupții cutanate și prurit. Cursul bolii este imprevizibil și poate dura de la luni până la ani. Aproximativ 50% dintre pacienți au remis în decurs de un an. Se întâmplă foarte rar hiperpigmentare sau hipopigmentare permanentă. Singurele consecințe pe termen lung ale urticarei cronice sunt anxietatea și depresia. Prognosticul în urticaria cronică depinde de boala comorbidă care provoacă urticarie și răspunsul pacientului la terapie. Mai multe boli asociate cu urticarie cronică pot fi asociate cu morbiditate și mortalitate semnificative (de exemplu malignități, lupus eritematos sistemic). Urticaria cronică poate afecta calitatea vieții pacientului datorită pruritului asociat și pierderii somnului.