Căutare

Toate procedurile

Schimba ora Programări

Inchide

Programează Consultație

Atenție! Data și ora exactă a programării va fii stabilită telefonic, apoi vă va fi comunicată verbal dar si pe e-mail.

Programează serviciu medical

Cerere o ofertă medicală

Cerere serviciu medical

Analiza detaliată

Analiza detaliată

Răspuns

Răspuns


Trunchiul cerebral - notiuni de anatomie

Buican
Buican

07 Jun 2021

eye-glyph Vizualizări: 3653

Distribuie Articolul

Trunchiul cerebral este format din trei etaje, bulbul rahidian, puntea și mezencefalul.


Morfologie externă


Bulbul rahidian, mielencefalul sau măduva prelungită
Continuă măduva spinării la nivelul găurii occipitale și este separat de punte prin șanțul bulbo-pontin. Prezintă două fețe, antero-laterală și posterioară.
     Fața antero-laterală
Răspunde clivusului, feței posterioare a porțiunii pietroase a oaselor temporale și arterelor vertebrale și cerebeloase inferioare și prezintă:
- fisura mediană anterioară întreruptă în partea sa inferioară de decusația piramidală;
- gaura oarbă situată la nivelul unde fisura mediană anterioară întâlnește șanțul bulbo-pontin;
- piramidele bulbare situate de o parte și de alta a fisurii mediane anterioare și limitate lateral de șanțurile antero-laterale;
- originea aparentă a nervului abducens (VI), situată deasupra fiecărei piramide bulbare în șanțul bulbo-pontin;
- funiculul lateral situat între șanțul antero-lateral și șanțul postero-lateral. La nivelul șanțului postero-lateral își au originea aparentă dinspre superior spre inferior nervii cranieni glosofaringian (IX), vag (X) și accesor (XI – rădăcina bulbară);

- olivele bulbare (Oliva) situate în partea superioară a fiecărui funicul lateral și care sunt separate de piramidele bulbare prin șanțul preolivar la nivelul căruia își are originea aparentă nervul hipoglos (XII);
- șanțul retro-olivar (Sulcus retroolivaris) care limitează posterior oliva bulbară;
- aria retro-olivară (Area retroolivaris) situată între olivă și extremitatea superioară a tuberculului trigeminal, traversată de fibre ale nervului glosofaringian (IX);
- foseta supra-olivară situată deasupra fiecărei olive bulbare, corespunzător șanțului bulbo-pontin la nivelul căreia își au originea aparentă nervii facial (VII), intermediar al lui Wrisberg (VII bis) și vestibulo-cohlear (VIII);
- fibrele arcuate externe anterioare care iau naștere la nivelul nucleilor arcuați și ai rafeului, sunt situate între fisura mediană anterioară și pedunculul cerebelos inferior de partea respectivă și încrucișează piramida bulbară;
- tuberculul trigeminal situat între șanțul retro-olivar și șanțul postero-lateral, este o proeminență longitudinală determinată de tractul spinal al nervului trigemen subiacent.
     Fața posterioară
Răspunde cerebelului și prezintă două porțiuni, extraventriculară și ventriculară.
Porțiunea extraventriculară prezintă:
- șanțul median posterior;
- fasciculele lui Goll sau gracilis situate de o parte și de alta a șanțului median posterior, conțin fibre care vehiculează sensibilitatea proprioceptivă conștientă și sensibilitatea tactilă epicritică și se termină la nivelul unei proeminențe, tuberculul gracilis corespunzătoare nucleului gracilis;
- fasciculele lui Burdach sau cuneat situate lateral de fasciculele lui Goll, conțin fibre care vehiculează sensibilitatea proprioceptivă conștientă și sensibilitatea tactilă epicritică și se termină la nivelul unei proeminențe, tuberculul cuneat,
corespunzătoare nucleului cuneat;
- pedunculii cerebeloși inferiori a căror parte laterală este reprezentată de corpii
restiformi, iar partea medială de corpii juxtarestiformi.
Porțiunea ventriculară corespunde planșeului ventriculului IV, unde formează triunghiul inferior, bulbar al fosei romboide.


Puntea
Denumită și puntea lui Varolius, este situată anterior de cerebel, superior de bulbul rahidian de care este separată prin șanțul bulbo-pontin și inferior de mezencefal de care este separată prin șanțul ponto-mezencefalic sau ponto-peduncular. La nivelul șanțului bulbo-pontin își au originea aparentă nervii abducens VI, facial VII, intermediar al lui Wrisberg VII bis și vestibulo-cohlear VIII. Puntea prezintă două părți, anterioară sau partea bazilară și posterioară sau tegmentul pontin și două fețe, antero-laterală și posterioară.


Fața antero-laterală
Răspunde porțiunii superioare a clivusului și prezintă:
- șanțul bazilar, situat pe linia mediană și traversat de artera bazilară;
- eminențele (piramidele) pontine, două proeminețe situate de o parte și de alta a șanțului bazilar la nivelul cărora se observă originea aparentă a nervilor trigemeni;
- fibrele arciforme dispuse transversal, corespunzătoare fasciculelor nervoase și nucleilor pontini și care se continuă lateral cu pedunculii cerebeloși mijlocii;

- unghiul pontocerebelos, spațiu meningian subarahnoidian delimitat de punte, fața posterioară a porțiunii pietroase a osului temporal, cortul cerebelului și floculusul cerebelului.
Fața posterioară
Formează porțiunea superioară a planșeului ventriculului IV, respectiv triunghiul superior, pontin al fosei romboide.


Planșeul ventriculului IV


Este reprezentat de fosa romboidă, divizată de un mic ax transversal în două triunghiuri, superior, pontin și inferior bulbar. Fosa romboidă prezintă pe linia mediană, între unghiul superior și unghiul inferior, șanțul median, sau tija calamusului scriptorius și striile medulare, care se desprind din porțiunea mijlocie a șanțului median, înspre unghiurile laterale ale ventriculului IV și ajung la nucleii cohleari.
   Triunghiul bulbar prezintă de o parte și de alta a șanțului median:
- eminențele mediale, limitate lateral de un șanț, sulcus limitans care la nivelul triunghiului bulbar constituie trigonul nervului hipoglos cu baza orientată superior, în raport cu nucleul nervului hipoglos;
- fovea inferioară care reprezintă porțiunea inferioară, dilatată a lui sulcus limitans, are formă triunghiulară cu vârful orientat superior și este împărțită de un cordon de substanță albă, numit funiculus separans într-o parte superioară, trigonul nervului vag în raport cu nucleul dorsal al nervului vag și o parte inferioară, întinsă până la tuberculul lui Goll sau gracilis, area postrema;
- aria vestibulară, proeminență triunghiulară cu baza orientată superior, situată lateral de trigonul nervului vag, care se prelungește până la nivelul recesului lateral al ventriculului IV și este în raport cu nucleii vestibulari.
Triunghiul pontin prezintă de o parte și de alta a șanțului median:
- eminențele mediale, situate de o parte și de alta a șanțului median, limitate lateral de sulcus limitans și care în partea lor inferioară prezintă o proemineță, coliculul facialului în raport cu nucleul nervului abducens și cu genunchiul nervului facial;
- fovea superioară situată lateral de coliculul facialului în raport cu nucleul motor al nervului trigemen;
- locus caeruleus reprezintă o aglomerare lamelară de substanță cenușie situată lateral de fovea superioară.


Mezencefalul
Reprezintă partea superioară a trunchiului cerebral, separată inferior de punte prin șanțul ponto-peduncular și superior de diencefal prin chiasma optică și tracturile optice. Mezencefalul este format din trei părți, o parte anterioară formată din pedunculii cerebrali, o parte mijlocie, tegmentul mezencefalic și o parte posterioară, tectumul mezencefalic și două fețe, antero-laterală și posterioară.
Fața antero-laterală
Răspunde dosului șeii turcești a osului sfenoid și prezintă:
- pedunculii cerebrali, drept și stâng, divergenți și delimitând între ei un spațiu triunghiular, fosa interpedunculară, ocupată de substanța perforată posterioară. Fiecare peduncul cerebral este limitat medial de șanțul nervului oculomotor, la
nivelul căruia își are originea aparentă nervul oculomotor III și lateral de șanțul lateral al mezencefalului și este împărțit de substanța neagră într-o porțiune anterioară, sau piciorul peduncular și o porțiune posterioară, sau tegumentală;

- trigonul lemniscului lateral situat posterior de șanțul lateral al mezencefalului și inferior de coliculul inferior, este în raport cu nervul trohlear IV.
Fața posterioară
Este legată de cerebel prin pedunculii cerebeloși superiori, răspunde glandei epifize (pineale) și este reprezentată de lama tectală sau cvadrigeminală formată din două perechi de coliculi cvadrigemeni, superiori și inferiori. Coliculii cvadrigemeni sunt separați de un șanț cruciform a cărui porțiune verticală este legată de extremitatea superioară a vălului medular superior printr-un tract alb, frâul vălului medular superior. Coliculii superiori sunt legați de corpii geniculați laterali prin brațele coliculilor superiori și plasați pe calea optică. Coliculii inferiori sunt legați de corpii geniculați mediali prin brațele coliculilor inferiori și plasați pe calea auditivă.


Morfologie internă


Trunchiul cerebral este constituit din substanță albă și substanța cenușie.
Substanța albă
Este constituită din căi ascendente, descendente și de asociație care conectează măduva spinării cu etajele superioare ale sistemului nervos central.
Căile ascendente:
- calea sensibilității tactile epicritice și proprioceptive conștiente ajunge prin fasciculele gracilis și cuneat la nucleii, Goll sau gracilis, Burdach sau cuneat și cuneat accesor sau von Monakov din bulb. De la nucleii gracilis și cuneat pleacă axoni sub forma fibrelor arcuate interne, care trec de partea opusă formând decusația lemniscală sau senzitivă și au un traiect ascendent spre talamus sub forma lemniscului medial. Axonii de la nucleul cuneat accesor, formează fibrele cuneocerebeloase străbat pedunculii cerebeloși inferiori și se îndreaptă spre cerebel;
- calea sensibilității tactile protopatice și a sensibilității termoalgezice urcă spre talamus pe calea fibrelor spinotalamice anterioare, respectiv laterale, componente ale tracturilor anterolaterale sau lemniscului spinal;
- calea sensibilității proprioceptive inconștiente urmează tracturile, spinocerebelos anterior sau încrucișat Gowers și spinocerebelos posterior sau direct Flechsig. Cel posterior ajunge la cerebel pe calea pedunculului cerebelos de aceeași parte. Cel anterior se încrucișează inițial la nivelul măduvei spinării trecând în cordonul lateral de partea opusă și apoi în trunchiul cerebral ajungând în final prin pedunculul cerebelos superior la emisfera cerebeloasă de aceeași parte;
- fibrele spino-mezencefalice reprezentate de fibrele spino-tectale și fibrele spinoperiapeductale urcă de la măduva spinării spre tectumul mezencefalic;
- tractul olivo-cerebelos pleacă de la nucleii olivari, nucleii arcuați și nucleii rafeului și prin pedunculii cerebeloși inferiori ajunge la cerebel;
- tractul solitar vehiculează spre nucleul solitar informațiile gustative de la nivelul limbii pe calea nervilor cranieni VII bis (intermediar al lui Wrisberg), glosofaringian (IX) și vag (X);
- tractul spinal al nervului trigemen vehiculează informații legate de sensibilitatea exteroceptivă tactilă protopatică de la nivelul feței spre nucleul spinal al nervului trigemen și de aici pe calea lemniscului trigeminal urcă spre talamus;
- calea vestibulară, are protoneuronul în ganglionul vestibular Scarpa atașat nervului vestibulo-cohlear (VIII). Axonii acestuia ajung la deutoneuronul localizat în nucleii vestibulari de la nivelul trunchiului cerebral și apoi la cerebel;
- calea cohleară are protoneuronul în ganglionul Corti, axonii acestuia ajung la deutoneuronul de la nivelul nucleilor cohleari ai trunchiului cerebral, apoi se orientează transversal la nivelul corpului trapezoid de la nivelul punții, trec de
partea opusă și urcă spre talamus în cadrul lemniscului lateral;
Căile descendente:
- tractul piramidal vehiculează motricitatea voluntară și cuprinde: fibrele corticospinale, dintre care 75% se încrucișează în bulb la nivelul decusației piramidale și coboară sub forma tractului corticospinal lateral, încrucișat, restul de
25% nu se încrucișează și coboară spre măduva spinaării sub forma tractului corticospinal anterior, direct; fibrele corticonucleare, au originea în cortex și coboară spre nucleii motori ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral (trigemen
V, facial VII, glosofaringian IX, vag X, accesor XI și hipoglos XII) sub forma fibrelor corticonucleare bulbare, corticonucleare pontine și corticonucleare mezencefalice; o parte a fibrelor corticonucleare se îndreaptă spre nucleii nervilor cranieni III, IV, VI și XI constituind calea aberantă a lui Dejerine cu rol în sistemul oculocefalogir (întoarcerea ochilor și a capului în direcția sunetului);
- fibrele corticopontine și pontocerebeloase vehiculează informațiile de la nivelul scoarței cerebrale, prin piciorul pedunculilor cerebrali spre nucleii pontini, iar de aici la cerebelul de partea opusă;
- tractul rubrospinal are origine în nucleul roșu din mezencefal, trece de partea opusă formând decusația tegmentală anterioară și se îndreaptă spre neuronii din cornul anterior al măduvei spinării;
- tractul tectospinal pornește de la nivelul tectumului mezencefalic, trece de partea opusă formând decusația tegmentală posterioară și se îndreaptă spre nucleii de la nivelul cornului anterior al măduvei spinării. O parte din fibrele tractului
tectospinal se opresc la nucleii motori ai nervilor cranieni din bulb formând tractul tectobulbar și la nivelul nucleilor motori ai nervilor cranieni din punte formând tractul tectopontin;
- tractul retculospinal anterior cuprinde două fascicule, lateral și medial cu originea în substanța reticulată a trunchiului cerebral;
- tractul vestibulospinal lateral are originea în nucleii vestibulari și coboară spre măduva spinării;
- tractul olivospinal are originea la nivelul olivelor bulbare și coboară spre măduva spinării.
Căile de asociație:
- tractul tegmental central traversează trunchiul cerebral spre olivele bulbare și vehiculează impulsuri de la scoarța cerebrală, scoarța cerebeloasă și hipotalamus prin intermediul a 3 tipuri de fibre, rubroolivare, anuloolivare și cerebeloolivare;
- fasciculul longitudinal medial este constituit din fibre ascendente și descendente care fac legătura între nucleii cerebrali și între aceștia și măduva spinării.
Substanța cenușie
Cuprinde:
- nuclei ai nervilor cranieni, numiți și nuclei echivalenți, care derivă din substanța cenușie a măduvei spinării prin fragmentarea acesteia;
- nuclei proprii ai trunchiului cerebral;
- nuclei ai substanței reticulate.
Spre deosebire de substanța cenușie a măduvei spinării, substanța cenușie a trunchiului cerebral prezintă o veritabilă bulversare datorită mai multor factori:
- decusația piramidală (motorie) fragmentează coarnele anterioare în două coloane somatomotorii, longitudinale, una rezultată din capul cornului anterior și cealaltă rezultată din baza cornului anterior;
- decusația lemniscală (senzitivă) fragmentează coarnele posterioare în două coloane somatosenzitive, una rezultată din capul cornului posterior și una rezultată din baza cornului posterior. Rezultă astfel de fiecare parte a liniei mediane patru coloane, două somatomotorii și două somtosenzitive, la care se adaugă două coloane vegetative, una visceromotorie și cealaltă viscerosenzitivă rezultate din regiunea intermediară;
- fibrele arcuate interne fragmentează coloanele și determină apariția nucleilor;
- dehiscența canalului medular central, cu formarea ventriculului IV și cu deplasarea spre posterior a substanței cenușii;
- modificarea cantitativă a substanței albe, cu lărgirea cordoanelor anterioare, reducerea în dimensiuni a celor laterale și dispariția celor posterioare;


Nucleii nervilor cranieni
Coloana somatomotorie ventrală care derivă din capul cornului anterior cuprinde:
- la nivelul bulbului: nucleul ambiguu în care își au originea reală fibrele motorii ale nervilor accesor XI, vag X și glosofaringian IX;
- la nivelul punții: nucleul (motor) nervului facial VII și nucleul motor al nervului trigemen V.
Coloana somatomotorie dorsală care derivă din baza cornului anterior cuprinde:
- la nivelul bulbului: nucleul nervului hipoglos XII;
- la nivelul punții: nucleul nervului abducens;
- la nivelul mezencefalului: nucleul nervului trohlear IV, nucleul nervului oculomotor III.
Coloana somatosenzitivă ventrală care derivă din baza cornului posterior cuprinde:
- la nivelul punții: nucleul principal al nervului trigemen V, care se continuă inferior în bulb cu nucleul spinal al nervului trigemen și superior în mezencefal cu nucleul mezencefalic al nervului trigemen.
Coloana somatosenzitivă dorsală care derivă din capul cornului posterior cuprinde:
- la nivelul bulbului: nucleul tractului solitar care primește aferențe senzoriale gustative ale nervilor intermediar al lui Wrisberg VII bis, glosofaringian IX și vag X; nucleii cohleari, anterior și posterior; nucleii vestibulari, inferior Schwalbe și
medial.
Coloana visceromotorie care derivă din porțiunea anterioară a zonei intermediolaterale cuprinde:
- la nivelul bulbului: nucleul dorsal al nervului vag X; nucleul salivator inferior atașat nervului glosofaringian IX;
- la nivelul punții: nucleul salivator superior atașat nervului intermediar al lui Wrisberg VII bis; nucleul lacrimal atașat nervului facial VII;
- la nivelul mezencefalului: nucleii accesori ai nervului oculomotor III, respectiv nucleul lui Edinger-Westphal cu rol irido-constrictor și nucleul lui Perlia care controlează convergența globilor oculari.
Nucleii proprii ai trunchiului cerebral
La nivelul bulbului:
- nucleul gracilis sau nucleul lui Goll și nucleul cuneat sau nucleul lui Burdach situați pe calea sensibilității proprioceptive conștiente și tactile epicritice, de la care pleacă eferențe spre talamus și nucleul cuneat accesor sau nucleul lui Von
Monakov situat pe calea sensibilității proprioceptive inconștiente și de la care pleacă eferențe spre cerebel;
- complexul olivar inferior cuprinde nucleul olivar principal, nucleul olivar accesor posterior și nucleul olivar accesor medial. Nucleul olivar principal face parte din calea extrapiramidală, primește aferențe de la talamus, nucleul roșu, coliculii
cvadrigemeni și nucleii trigeminali și trimite eferențe spre cerebel și spre măduva spinării. Nucleii olivari accesori prezintă conexiuni cu cerebelul.
La nivelul punții:
- sunt mici nuclei de releu pe traiectul conexiunilor cortico-ponto-cerebeloase. Primesc aferențe de la lobii scoarței cerebrale prin fibrele corticopontine (temporopontine, frontopontine, parietopontine și occipitopontine) și trimit eferențe, care traversează pedunculul cerebelos mijlociu spre scoarța cerebeloasă heterolaterală prin fibrele frontocerebeloase, formate din fibrele transversale ale punții;
- nucleul olivar superior (Nucleus olivaris superior) care primește aferențe cohleare prin ramura cohleară a nervului vestibulo-cohlear VIII și trimite eferențe spre organul lui Corti;
- nucleii corpului trapezoid care primesc aferențe de la nucleii cohleari și trimit eferențe care se continuă în cadrul lemniscului lateral;
- nucleii lemniscului lateral sunt mici mase de substanță cenușie situate pe traiectul lemniscului lateral de la care primesc colaterale.
La nivelul mezencefalului:
- nucleul interpeduncular este situat la nivelul substanței perforate posterioare din fosa interpedunculară. Primește aferențe de la nucleul habenular prin tractul habenulointerpeduncular și trimite eferențe spre tegmentul mezencefalic prin
tractul tegmental central;
- nucleul interstițial al lui Cajal, cu rol în reglarea reflexelor pupilare și a mișcărilor oculocefalogire;
- nucleul comisurii posterioare al lui Darkschewitsch cu rol în reglarea activităților motorii automate de tip extrapiramidal;
- nucleul roșu al lui Stilling est situat la nivelul tegmentului mezencefalic. Primește aferențe de la cortex prin fibrele corticorubrice, de la nucleii striați prin fibrele striorubrice și de la nucleul dințat al cerebelului prin fibrele dentorubrice și trimite efernțe spre măduva spinării prin tractul rubrospinal, spre nucleul olivar bulbar prin tractul rubroolivar, spre talamus prin fibrele rubrotalamice și prin fibrele care intră în alcătuirea tractului tegmental central;
- substanța neagră a lui Sommering, situată în mezencefal, anterior de nucleul roșu, primește aferențe de la cortexul frontal, putamen și globus pallidus și trimite eferențe spre talamus, coliculii cvadrigemeni superiori, bulbul rahidian și măduva spinării;
- coliculii superiori, drept și stâng, sunt situați în partea superioară a laminei cvadrigeminale. Sunt interconectați între ei prin comisura coliculilor superiori. Fiecare colicul superior este conectat cu corpul geniculat lateral de partea respectivă prin brațul coliculului superior. Sunt alcătuiți din 7 lamele (alternanță între corpi neuronali și axoni) și reprezintă centrii reflecși vizuali;
- coliculii inferiori, drept și stâng, sunt situați în partea inferioară a lamei cvadrigeminale, prezintă mai mulți nuclei și sunt interconectați între ei prin comisura coliculilor inferiori. Sunt situați pe calea auditivă, fiecare colicul inferior fiind conectat cu lemniscul lateral și cu corpul geniculat medial de aceeași parte prin brațul coliculului inferior.


Nucleii substanței reticulate
Substanța reticulată reprezintă o rețea de fibre nervoase, întinsă între măduva spinării și diencefal, rețea în ochiurile căreia se găsesc numeroase grupări celulare care alcătuiesc nucleii substanței reticulate. Nucleii pot fi grupați în trei coloane longitudinale bilaterale, mediană, medială și laterală.
Coloana mediană cuprinde nucleii rafeului care ocupă linia mediană și zonele paramediane ale trunchiului cerebral și au rol în instalarea și întreținerea somnului.
Coloana medială cuprinde:
- la nivelul bulbului nucleul gigantocelular și nucleul central;
- la nivelul punții nucleul reticular pontin inferior și nucleul reticular pontin superior;
- la nivelul mezencefalului nucleul cuneiform (Nucleus cuneiformis) și nucleul subcuneiform.
Nucleii coloanei mediale primesc aferențe de la cortex prin nucleii bazali și trimit eferențe spre măduva spinării. Eferențele de la nivelul bulbului constituie formația reticulată descendentă bulbară inhibitorie având o puternică acțiune inhibitorie asupra motoneuronilor spinali gama. Eferențele de la nivel ponto-mezencefalic constituie formația reticulată descendentă facilitatorie având o puternică acțiune facilitantă asupra motoneuronilor spinali.
Coloana laterală cuprinde nuclei reticulați care constituie releu între măduva spinării și cerebel și sunt reprezentați:
- la nivelul bulbului de nucleii, parvocelular și paragigantocelular lateral;
- la nivelul punții de nucleii tegmentali;
- la nivelul mezencefalului de nucleul tegmental pedunculo-pontin.


Vascularizația trunchiului cerebral
Artere
Vascularizația arterială a trunchiului cerebral est asigurată de ramurile arterelor vertebrale. Fiecare arteră vertebrală are originea în artera subclaviculară, pătrunde în craniu prin gaura occipitală, iar la nivelul marginii inferioare a punții se unește cu cea de partea opusă, pentru a forma artera bazilară. Artera bazilară străbate șanțul arterei bazilare de la nivelul feței antero-laterale a punții și la nivelul marginii superioare a acesteia se divide în cele două artere cerebrale posterioare.
Vascularizația arterială a trunchiului cerebral este asigurată de:
- artera spinală anterioară, ramură a arterei vertebrale, din care se desprind ramuri mediale și laterale destinate bulbului rahidian;
- artera cerebeloasă posterioară inferioară, ramură a arterei vertebrale, din care se desprind ramuri destinate bulbului rahidian;
- artera cerebeloasă anterioară inferioară, ramură a arterei bazilare, din care se desprind ramuri pentru partea superioară a bulbului rahidian și pentru partea antero-laterală a punții;
- arterele pontine, se desprind din artera bazilară și se ramifică fiecare în ramuri mediale și ramuri laterale destinate feței antero-laterale a punții;
- arterele mezencefalice, cu originea în artera bazilară destinate feței antero-laterale a mezencefalului;
- artera cerebeloasă superioară, ramură a arterei bazilare, care prin ramura sa medială participă la vascularizația mezencefalului.
Vene
Venele trunchiului cerebral drenează sângele venos în sinusurile pietroase, superior și inferior și în vena bazală și sunt:
- la nivelul mezencefalului reprezentate de vena pontomezencefalică și mezencefalică laterală;
- la nivelul punții reprezentate de venele pontine, antero-mediană, antero-laterală și laterală, conectate prin venele transverse;
- la nivelul ventriculului IV reprezentate de venele recesului lateral al ventriculului IV;
- la nivelul bulbului rahidian reprezentate de venele medulare, antero-mediană, antero-laterală, postero-mediană, transverse și dorsale.

Adauga un comentariu

Medici care tratează această afecțiune

Logo

Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.

Contacts

Colaborare:

colaborare@newsmed.ro

Publicitate:

publicitate@newsmed.ro
Social

Acum ne găsești și pe rețelele de socializare!