Căutare
Căutare
Toate procedurile
Analiza detaliată
Tromboza venoasa profunda reprezintă o afecțiune ce constă în obstrucția totală sau parțială a unei vene profunde cu un tromb (cheag de sânge). Tromboza afectează cel mai des venele membrelor inferioare, însă poate fi prezentă, mai rar, și la nivelul membrelor superioare, capului (tromboză de artere cerebrale) sau gâtului. Poate avea cauze genetice sau dobândite. Boala prezintă consecințe asupra întoarcerii venoase cauzând hipertensiune venoasă în segmentul membrului afectat, edem, durere și incapacitate funcțională, deși uneori poate fi asimptomatică. Evoluția trombozei se poate agrava prin ruperea unui fragment al trombului care poate migra prin fluxul venos ajungând la nivelul plămânilor și determinând manifestări embolice amenințătoare de viață.
Tromboza venoasa profunda poate avea cauze primare (genetice) sau secundare (dobândite în decursul vieții). Astfel, factorii primari predispozanți sunt responsabili de o stare de hipercoagulabilitate a sângelui și prezintă risc vital la vârstă adultă pentru boala tromb-embolică, având origine genetică. Printre aceștia enumerăm:
-deficitul de antitrombina III
-deficitul de proteină C și proteină S
-mutația 20210A a protrombinei (factorul II)
–sindromul antifosfolipidic
-deficitul de plasminogen
-excesul de PAI-1 (inhibitorul activator al plasminogenului)
-deficit de factor XII
-disfibrinogenemia
-hiperhomocisteinemia.
Cu toate acestea, factorii primari sunt responsabili de o mică parte din totalul cazurilor de tromboză venoasă profundă, cele mai multe fiind determinate de factori secundari, mult mai des întâlniți:
-traumatismele extinse și fracturile
–accidentele vasculare cerebrale
-imobilizarea prelungită la pat (mai mult de 3 zile)
-vârsta înaintată
-intervențiile chirurgicale, în special cele ortopedice cum ar fi protezarea șoldului sau a genunchiului
-sarcina (se asociază cu un risc crescut de 5 ori)
-obezitatea
-fumatul
–infarctul miocardic acut
–insuficiența cardiacă congestivă
-cancerele
-contraceptivele orale (mai ales în asociere cu fumatul)
–sindromul nefrotic
-hipervâscozitatea (cum este cea din policitemia vera)
-călătoriile lungi – zborurile de lungă durată, riscul de trombembolism și tromboză venoasă cresc proporțional cu durata zborului
-tratamentul cu citostatice
-catetere venoase centrale.
Tromboza venoasa profunda poate fi asimptomatică sau poate debuta cu o durere spontană (în 50% din cazuri) la nivelul membrului afectat, accentuată la mers (durere la nivelul tălpii) și care se extinde ascendent către gambă și ulterior în coapsă. În 75% din cazuri poate apărea numai o senzație de tensiune la nivelul gambei, pe fața posterioară a acesteia.
Semnele clinice includ edemul unilateral (cel mai des întâlnit), cianoză localizată datorată stazei venoase, gambă de consistență crescută. Când se asociază cu tromboflebita superficială (inflamația venelor superficiale) membrul afectat se prezintă și cu eritem localizat și semne inflamatorii. Uneori poate fi prezentă febra în absența unei cauze infecțioase.
Alte semne și simptome pot indica instalarea complicației principale a trombozei venoase profunde, trombembolismul pulmonar, patologie cu risc vital. Acestea sunt:
-instalarea bruscă a dispneei (dificultatea respirației)
-tusea seacă sau asociată cu hemoptizie (spută cu sânge)
-durere la nivel toracic, agravată de efortul de tuse
-senzație de amețeală sau leșin.
Dacă prezentați aceste semne și simptome adresați-vă de urgență unui medic.
Există o serie de investigații pentru determinarea diagnosticului de tromboză venoasă profundă, printre care includem analizele de laborator: determinarea D-dimerilor din plasmă (metodă cu o sensibilitate mare, extrem de utilă și pentru screening-ul pacienților cu risc tromboembolic) și determinarea proteinei C și a proteinei S, precum și determinarea altor factori ai coagulării, anticorpilor anticardiolipinici (din sindromul antifosfolipidic) în cazul suspectării unei maladii genetice.
Ca metode paraclinice, de elecție însă rămâne ecografia Doppler, metodă imagistică neinvazivă, ieftină și accesibilă, cu o sensibilitate de 95% pentru tromboza venoasă de venă femurală (de la nivelul coapsei). Alte investigații includ Rezonanța Magnetică Nucleară, scintigrafia și flebografia (venograma), ultimele două fiind puțin utilizate.
Obiectivele primare ale tratamentului reprezintă prevenția tromboembolismului pulmonar, scăderea mortalității, precum și eliminarea trombului ce obstruează fluxul sangvin în vena afectată. Tratamentul anticoagulant este de obicei suficient în lipsa complicațiior trombozei și este stabilit de către medicul cardiolog în funcție de caz, prezența altor patologii sau a altor tratamente pe care pacientul le urmează. Anticoagularea se poate face cu medicație cumarinică (Warfarină, acenocumarol – Trombostop sau Sintrom), pe care orală, dar cu monitorizarea periodică a INR-ului care trebuie menținut între 2 și 3, în asociere cu heparinoterapie dacă este indicat. Terapia este recomandată de obicei pe o perioadă de 3-12 luni, depinzând de locul trombozei, dar și de factorii de risc asociați.
Prevenția se realizează prin măsuri farmacologice care pot fi folosite și înainte și după anumite evenimente ce cresc riscul de apariție a trombozei, cum ar fi intervențiile chirurgicale. Se recomandă, de asemenea, mobilizarea cât mai rapidă a pacientului operat sau bolnav sau exerciții pentru mușchii gambei. Alte măsuri non-medicamentoase includ:
-evitarea asocierii fumatului cu medicația anticoncepțională
-exerciții fizice ce vizează mușchii gambei pentru a îmbunătății circulația la acest nivel
-scăderea indicelui de masă corporală sub 30 (reducerea obezității)
-folosirea de ciorapi elastici pentru cei angajați în zboruri mai lungi de 8 ore, ridicarea de pe scaun o dată pe oră sau asocierea unor exerciții pentru mușchii gambei cu repetări la 20 de minute, chiar și pentru cei fără factori de risc.
-prezentarea la control periodic medical.
Hipertensiunea arteriala (HTA)
Dislipidemia , Hipertensiunea arteriala (HTA) , Infarctul miocardic Insuficiența cardiacă
Anevrismele aortei toracice , Anevrismul cardiac , Anevrismul disecant al aortei Anevrismul micotic al aortei
Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.
© Copyright 2021 News Med - Toate drepturile rezervate.