Căutare
Căutare
Toate procedurile
Analiza detaliată
Stenoza aortică este una din cele mai frecvente boli valvulare. Ea reprezintă îngustarea valvei aortice, cu obstrucţia fluxului sangvin în timpul sistolei din ventriculul stâng în aortă, afectând în acest fel fluxul de sânge oxigenat spre întregul organism.
Când trecerea fluxului de sânge prin valva aortică este îngreunată, inima trebuie să se forţeze pentru a pompa suficient sânge. Pe măsură ce stenoza avansează, cantitatea de sânge se poate pompa va fi limitată. Astfel apar simptomele de stenoză aortică. Cu timpul, ventriculul stâng va deveni slăbit, cu apariţia insuficienţei cardiace, în lipsa tratamentului.
Stenoza aortică poate fi congenitală, bicuspidie aortică sau dobândită.
Stenoza aortică congenitală este cea mai frecventă cauză de stenoză aortică la pacienţii sub 70 de ani. Bicuspidia aortică este cea mai frecventă afecţiune congenitală a valvei aortice. Alte defecte congenitale ale valvei aortice sunt unicuspidia aortică sau cvadricuspidia aortică, dar ele apar mai rar. Stenoza aortică congenitală apare cu o frecvenţă de 3-5 la 1000 de nou-născuţi vii, afectând preponderent persoanele de gen masculin. În general simptomele apar la vârstă adultă, fiind o perioadă îndelungată asimptomatică.
Stenoza aortică supravalvulară cauzată de prezenţa unei membrane congenitale sau de constricţia hipoplazică superior de sinusurile Valsalva este rară. O altă formă congenitală şi sporadică de stenoză aortică este stenonoza aortică supravalvulară asociată cu facies caracteristic:
Stenoza aortică subvalvulară determinată de prezenţa congenitală a unui inel fibros sau a unei membrane inferior de valva aortică este relativ rară.
Cea mai frecventă cauză pentru apariţia de stenoza aortică la vârstnici este scleroza aortică. În cadrul sclerozei aortice, apare îngroşarea structurilor valvulare aortice prin fibroză şi calcificare. Scleroza aortică se aseamănă cu ateroscleroza prin faptul că ambele implică inflamaţie, depozite de lipoproteine şi calcificări. De asemenea, factorii de risc pentru cele două afecţiuni sunt asemănători. La început, scleroza aortică nu se asociază cu stenoza aortică.
Scleroza aortică evoluează în aproximativ 15% din cazuri spre stenoză aortică. Trebuie menţionat că scleroza aortică este şi o cauză importantă pentru stenoza aortică cu indicaţie chirurgicală.
Stenoza aortică legată de vârstă începe să se dezvolte după vârsta de 60 de ani, dar în general simptomele nu apar decât după vârsta de 70-80 de ani.
Scleroza aortică reumatismală este una din cauzele cele mai frecvente de stenoză aortică în ţările în curs de dezvoltare. Ea apare în urma reumatismului articular acut, o condiţie apărută în urma unei infecţii streptococice. În urma febrei reumatice, apare ţesut cicatricial în jurul valvelor cardiace cu apariţia stenozei. În timp, pe acel ţesut cicatricial se poate depozita calciul, cu agravarea stenozei.
Trebuie menţionat că stenoza aortică reumatismală se asociază frecvent cu alte valvulopatii, cea mai frecventă asociere fiind cea cu stenoza mitrală reumatismală. În urma reumatismului articular acut pot să apară atât stenoze, cât şi insuficienţe valvulare.
Stenoza aortică congenitală este de obicei asmptomatică până la 10 – 20 de ani. Netratată, stenoza aortică conduce la apariţia în timpul efortului a :
Alte semne şi simptome asociate cu stenoza aortică sunt cele asociate cu insuficienţa cardiacă sau cu aritmiile:
Sincopa de efort în stenoza aortică apare din cauza faptului că debitul cardiac nu poate creşte suficient pentru a acoperii necesităţile activităţii fizice. Sincopa poate să apară şi în repaus, atunci când apare fibrilaţia ventriculară.
Angina de efort afectează aproape două treimi din pacienţii cu stenoză aortică. Jumătate din cei cu angină asociază şi ateroscleroză. Cei din cealaltă jumătate au artere coronare normale, dar prezintă ischemie cu apariţia anginei din cauza hipertrofie ventriculului stâng. Ventriculul stâng creşte în dimensiuni pentru a încerca să pompeze mai mult sânge printr-un orificiu îngustat. Din această cauză, cantitatea de oxigen primită devine insuficientă, consecinţa fiind apariţia ischemiei şi a durerii.
Dispneea de efort apare din cauza sângelui ce stagnează în spatele atriului stâng. Ventriculul stâng nu pompează suficient sânge, acesta se adună în amonte, încărcând circulaţia pulmonară. Consecinţa este reprezentată de apariţia dispneei de efort. În stadii avansate poate să apară dispneea de repaus.
Nu există semne vizibile de stenoză aortică. totuşi, medicul cardiolog poate descoperi mai multe semne asociate cu stenoza aortică:
Suflul crescendo-descrescendo se poate percepe cel mai bine cu diafragma stetoscopului poziţionată pe marginea superioară stângă a sternului, cu pacientul ridicat şi aplecat în faţă. Tipic, acest suflu cu caracter aspru iradiază pe clavicula dreaptă şi pe ambele artere carotide. Frecvent iradiază mai puternic pe artera carotidă stângă, comparativ cu cea dreaptă. La vârstnici, deoarece foiţele valvulare aortice sunt calcificate, dar nefunzionate, suflul este mai puternic şi mai muzical, având o tonalitate mai înată. Acesta se poate percepe la apex. Suflul parasternal poate să fie absent sau diminuat, caz în care poate fi confundat cu suflul de insuficienţă mitrală.
Când stenoza aortică este incipientă suflul este moale, devenind mai puternic pe măsură ce stenoza aortică progresează. Când stenoza aortică este foarte severă porţiunea crescento a suflului se prelungeşte, iar cea descrescendo se scurtează. Intensitatea suflului scade în momentul în care funcţia ventriculului stâng începe să se degradeze. Când ventriculul nu mai poate să se contracte eficient, suflul diminuază, iar cu puţin timp înainte de deces, suflul poate să dispară complet.
În primul rând acest diagnostic se suspicionează clinic şi se confirmă cu ajutorul ecografiei cardiace. Ecografia transtoracică de cord poate să identifice atat stenoza aortică, cât şi să identifie posibilele cauze ale stenozei. De asemenea ea poate identifica prezenţa sau absenţa hipertrofiei de ventricul stâng , dar şi existenţa sau nu a unor valvulopatii asociate.
Pentru a cuantifica gradul stenozei aortice se poate folosi şi ecografia Doppler. Ecografia Doppler oferă informaţii în ceea ce priveşte suprafaţa valvulară, viteza sângelui la nivelul valvei, dar şi gradientul transvalvular.
Alte investigaţii utile sunt reprezentate de:
Gradientul poate fi supraestimat în insuficienţa aortică şi subestimat în în disfuncţia ventriculară severă stângă.
Stenoza aortică este o boală valvulară ce poate progresa atât lent, cât şi rapid. Din acest motiv este necesară o monitorizare atentă şi regulată. Pacienţii vârstnici şi sedentari ar trebui monitorizaţi cu mai mare grijă. În general aproximativ 3-6 % din pacienţii asimtomatici devin simptomatici în decursul unui an.
Pacienţii cu stenoză aortică prezintă risc mai crescut de infarct şi de moarte subită, comparativ cu populaţia generală. Din acest motiv acestor pacienţi le este recomandată evitarea eforturilor fizice intense şi susţinute.
Pacienţii asimptomatici cu suprafaţă valvulară mai mare de 1 cm² au o probabilitate mică de a necesita tratament. Lor le este recomandată o evaluare anuală pentru a determina progresia simptomatologiei, diametru valvular şi gradientul.
Pacienţilor asimptomatici cu arie valvulară mai mică de 1 cm² le poate fi recomandată efectuarea unei intervenţii chirurgicale elective. În funcţie de situaţie se poate administra si un tratament medical. Pacienţilor simptomatici li se poate recomanda protezarea valvulară sau valvotomia cu balon. Copiilor şi adulţilor tineri cu stenoză aortică congenitală li se recomandă în special valvulotomia cu balon. Această procedură la vârstnici este grevată de risc mai crescut de restenoză, accident vascular cerebral sau insuficienţă aortică.
Stenoza aortică congenitală nu poate fi peîntâmpinată, dar se pot lua măsuri pentru a preveni apariţia stenozelor aortice dobândite. Aceste măsuri cuprind:
Hipertensiunea arteriala (HTA)
Dislipidemia , Hipertensiunea arteriala (HTA) , Infarctul miocardic Insuficiența cardiacă
Anevrismele aortei toracice , Anevrismul cardiac , Anevrismul disecant al aortei Anevrismul micotic al aortei
Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.
© Copyright 2021 News Med - Toate drepturile rezervate.
