Staphylococcus epidermidis-Stafilococ coagulazo-negativ

Generalități

Staphylococcus epidermidis este un stafilococ coagulazo-negativ (SCN), este gram pozitiv și face parte din flora noastră normală. Staphylococcus epidermidis este frecvent implicat în patologie alături de alți stafilococi coagulazo-negativi, precum: S. haemolyticus, S. lugdunensis, S. saprophyticus, S. schleiferi.

Habitat

Staphylococcus epidermidis face parte din flora normală a organismului, având același habitat ca și Staphylococcus aureus. El se găsește de obicei pe piele și pe mucoase.

Morfologie

Peretele tuturor stafilococilor coagulazo-negativi este format dintr-un strat mai gros de peptidoglican, acizi teichoici și unele componente de suprafață, precum proteine, polizaharide și hemaglutinine.

În citoplasmă se găsesc multe plasmide purtătoare a unor determinanți de rezistență, care diseminează la alte tulpini de stafilococi prin conjungare.

Factori de patogenitate extracelulari

S. epidermidis se prind de suprafețe artificiale, de exemplu catetere. Apoi secretă polizaharidele sub formă de biofilm mucos în care stafilococii sunt protejați de PMN.

Patogenitate

În ultimul timp, stafilococii coagulazo-negativi au devenit germeni patogeni periculoși. Infecțiile cu SCN sunt tot mai frecvente datorită numărului mare de pacienți care prezintă o rezistență antiinfecțioasă scăzută și datorită utilizării valvelor artificiale, sondelor din plastic, a cateterelor. Este important de știut că flora normală de pe piele este sursa de contaminare. Din această cauză, pentru orice intervenție chirurgicală trebuie dezinfectată foarte bine suprafața afectată, înainte de a se face orice manevră care ar putea reprezenta cauza unei infecții.

Endocardita

În jur de 40% din endocardite sunt date de protezele valvulare infectate cu Staphylococcus epidermidis sau cu Staphylococcus haemolyticus. Acest agent patogen pătrunde în organism în timpul intervențiilor chirurgicale cardiovasculare. Acționează lent, la aproximativ un an de la intervenția chirurgicală. De obicei, infecția debutează la nivelul suturii valvei de țesutul cardiac. Nu se cunoaște evoluția bolii, astfel fiind necesare intervenția medicală și intervenția chirurgicală.

Infecții ale materialelor de implant

Un procent între 20 și 65% din toate infecțiile secundare implanturilor de dispozitive, șunturi, catetere, tuburi de dren sunt cauzate de SCN. Aceste infecții nu sunt cauzate predominant de S. epidermidis.

Infecțiile materialelor de implant reprezintă o problemă destul de mare pentru pacienții îndelung cateterizați, pentru cei din secțiile de hemodializă sau terapie intensivă.

Stafilococii coagulazo-negativi reprezintă cauza acestor infecții datorită capsulei lor polizaharidice, care se atașează pe dispozitivele sintetice și care protejează agentul patogen de acțiunea antibioticelor și a celulelor antiinflamatoare.

De multe ori este prezentă bacteriemia (prezența bacteriilor în sânge) persistentă, astfel microorganismele au acces continuu în torentul circulator.

Infecțiile protezelor articulare

Acestea sunt întâlnite mai frecvent la nivelul șoldului și se manifestă prin tulburări de dinamică articulară, febră, leucocitoză (numărul leucocitelor – globulelor albe – este crescut peste valoarea normală), dureri locale. Aceste infecții se tratează medicamentos și prin înlocuirea chirurgicală a protezei.

Infecțiile tractului urinar

Aceste infecții nu sunt cauzate în special de S. epidermidis, dar apar datorită altor stafilococi coagulazo-negativi. De obicei, femeile tinere care sunt active sexual sunt diagnosticate cu aceste infecții ale tractului urinar. Din punct de vedere clinic, infecțiile se manifestă prin disurie (eliminare dificilă a urinei), piurie (prezența puroiului, a leucocitelor și a germenilor microbieni în urină) şi prin uroculturi pozitive.

Infecțiile cu caracter nosocomial

SCN stau la baza infecțiilor nosocomiale. Aceste infecții se manifestă prin abcese cerebrale (colecție purulentă localizată la nivel cerebral), infecții ale plăgilor, infecții vasculare, peritonite (inflamarea peritoneului), septicemii (infecții generalizate a sângelui provocate de un microb), meningite după puncții lombare. În acest tip de infecții, Staphylococcus epidermidis este cunoscut ca agentul patologic cu cel mai înal potențial patogen, el fiind și baza unor infecții nosocomiale de tip bacteriemii, în secțiile de oncologie și de nou-născuți.

Diagnosticul de laborator

Diagnosticul este de tip bacteriologic și constă în izolarea și identificarea stafilococilor coagulazo-negativi din produsele patologice. Diferența dintre SCN și S. aureus constă în lipsa clumping factor, a coagulazei libere și prin sensibilitatea la novobiocină. Dacă există tulpini care se abat de la aceste reguli, sunt indicate testele biochimice suplimentare.

Rezistența la antibiotice

Există tulpini metilino-rezistente; acestea sunt greu de combătut, în special în cazul paciențiilor cu valve cardiace protetice. În jur de 80% din tulpinile intraspitalicești de S. epidermidis sunt rezistente la penicilină și oxacilină. Majoritatea tulpini sunt sensibile la rifampicină, fosfomicină și vancomicină. Este obligatorie antibiograma.

Comentarii

Apasa aici pentru a adauga comentariu

    • Am acest stafilococ is am fost la Cantacuzino, in Bucuresti. Mi-au facut antibiograma si mi-au dat rezultatele in 2 saptamani si tot acolo scria si la ce medicamente este sensibil acest stafilococ. Am facur primele 2 luni jumate vaccinuri, si inca nu disparusera cosurile de pe spate, am fost iar si am repetat procedura si nu a avut niciun rezultat. Habar nu am cum se poate scapa de acest stafilococ…

Suntem pe social media

Like us!