Căutare
Căutare
Toate procedurile
Analiza detaliată
Analiza detaliată
Spasmul esofagian difuz este o tulburare motorie, caracterizată prin contracții de amplitudine normală, dar necoordonate, neregulate și uneori, puternice. Spasmul esofagian nu este o afecțiune obișnuită. Adesea, simptomele care pot sugera spasmul esofagian sunt rezultatul unei alte afecțiuni cum ar fi: boala de reflux gastroesofagian sau acalazia cardiei. Spasmul esofagian difuz are o prevalență mai mare la femei, vârsta medie la debut este în medie de 40 ani.
Există două tipuri de spasme esofagiene:
Spasmele esofagiene sunt dureroase, iar la nivelul acestuia apar contracții anormale ale mușchilor. Esofagul face parte din sistemul digestiv. Este un tub îngust, muscular care transportă alimente și băuturi în stomac prin contracții coordonate. Este de aproximativ 10 centimetri lungime la adulți. Spasmele esofagiene sunt în mod obișnuit rare, dar pot să apară cu frecvență la unii oameni. Acest lucru poate inhiba capacitatea dumneavoastră de a mânca și bea. Când spasmele esofagiene au loc frecvent, acestea necesită tratament.
Nu este clar ce anume cauzează spasmele esofagiene. Acestea pot fi conectate la o funcționare defectuoasă a nervilor care controlează mușchii de la nivelul esofagului. Unele condiții și factori care ar putea produce spasme esofagiene includ:
Cele mai frecvente manifestări clinice întâlnite în spasmul esofagian sunt:
1) contracții non-peristaltice, simultane ca răspuns la mai mult de 30% din deglutiții, eventual urmate și de contracții repetitive;
2) creșterea duratei și amplitudinii undelor peristaltice;
3) contracții intense, repetitive asociate cu creșterea presiunii bazale esofagiene.
Amplitudinea de peste 180 mmHg a undelor peristaltice (8000 mmHg/cm/sec la manometrie de înaltă rezolutțe) pune diagnosticul subtipului numit esofagul spărgător de nuci sau, în nomeclatura mai nouă, jackhammer.
Tratamentul depinde de frecvența și severitatea spasmului esofagian. Dacă spasmele dumneavoastră sunt ocazionale, medicul vă poate recomanda să evitați alimente sau situații de declanșare. Dacă spasmele dumneavoastra fac dificilă mâncarea sau băutura, medicul vă poate recomanda:
1) agenți anticolinergici (atropina), teofilina, agoniști beta2-adrenergici, nitrați, blocanții de calciu (nifedipina, diltiazem, verapamil). Dintre toți, nitrații și blocanții de calciu s-au dovedit a fi cei mai eficace, producând scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior și consecutiv ameliorarea simptomatologiei. Dozele uzuale sunt de 10 mg de patru ori pe zi pentru nifedipină și 5-10 mg de patru ori pe zi pentru isosorbid dinitrat. Un inconvenient major al acestui tip de tratament îl reprezintă efectele adverse: flush, cefalee, amețeli, lipotimie, uscăciunea mucoaselor, reacții alergice. În plus, efectele benefice ale tratamentului dispar după o durată medie de 7 luni. Acest tip de tratament este indicat în formele incipiente și la bolnavii care suferă sau au contraindicații pentru dilatare sau chirurgie.
2) toxina botulinică cu administrare intrasfincteriană determină blocarea eliberării acetilcolinei la nivel presinaptic și consecutiv scăderii presiunii sfincterului esofagian inferior. Nu are efecte adverse, dar a dus la rezultate bune doar pe termen scurt. Metoda este recomandată la pacienții care au contraindicații pentru dilatare și chirurgie, în general bătrânii cu afecțiuni cardio-pulmonare severe.
1) dilatare pneumatică: principiul metodei constă în dilacerarea musculaturii sfincterului esofagian inferior prin dilatarea energică a esofagului cu ajutorul unui balon cilindric, inextensibil, cu diametru cuprins între 3 și 4 cm, cu lungime de aproximativ 12 cm, prevăzut cu markeri radio-opaci.
2) miotomia endoscopică perorală (POEM): este o tehnică nouă care este considerată o alternativă pentru chirurgia laparoscopică, mai puțin invazivă. Tehnica constă în crearea unui tunel submucos în esofagul proximal cu ajutorul unui endoscop standard și prelungirea acestuia până la nivelul joncțiunii eso-gastrice, realizându-se cu electrocauterul o miotomie adecvată. Ulterior, tunelul se inchide. Unele centre practică o tehnică mixtă, endoscopică și laparoscopică, pentru a completa intervenția cu o tehnică antireflux. În prezent, se practică în puține centre din România și nu este considerată încă o tehnică complet evaluată.
3) miotomia: se va efectua anterior de-a lungul sfincterului esofagian inferior- secțiunea longitudinală a fibrelor musculare circulare (tehnica Heller) asociată cu o tehnică antireflux (Nissen, Toupet, Dorr). Rezultatele pe termen scurt și lung sunt excelente, cu ameliorarea simptomatologiei în peste 90% dintre pacienți. Inconvenientele metodei sunt durata spitalizării, de cel puțin 7-10 zile, riscurile legate de actul operator și anestezie, prețul ridicat, la care se adaugă o mortalitate de 1%.
Evoluția este în general benignă, fără complicații notabile și prognosticul este bun.
Spasmul esofagian este o afecțiune rară. Acesta are tendința să apară la persoanele cu vârsta cuprinsă între 60 și 80 de ani și poate fi asociat cu boala de reflux gastroesofagian.
Alți factori care pot crește riscul de spasm esofagien sunt:
Dacă aveți spasme esofagiene difuze, este posibil să le puteți trata pur și simplu prin identificarea și eliminarea declanșatorilor de alimente și băuturi. Indiferent de tipul de spasme pe care îl aveți, păstrați un jurnal de produse alimentare pentru a vă ajuta să identificați lucrurile care declanșează spasmele. Și nu uitați să includeți în listă și ingredientele ascunse, cum ar fi mirodeniile. Mâncarea picantă poate fi un declanșator pentru unii oameni.
Pentru a vă ajuta să faceți față spasmului esofagian ocazional, încercați să:
Dacă ați avut deja un spasm esofagian, probabil că doriți să evitați să aveți altul. Identificarea declanșatorilor de alimente și eliminarea substanțelor care par să producă spasme este importantă. Dacă medicul dumneavoastră v-a prescris un tratament, asigurați-vă că urmați instrucțiunile cu atenție. În general, asigurați-vă că aveți un stil de viață sănătos. Consumați alimente bogate în fibre și pierdeți în greutate dacă sunteți supraponderal.
Spasmele esofagiene pot să apară ca rezultat al unei afecțiuni, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian, acalazia cardiei sau depresie. Tratarea cauzei care stă la baza este prima dumneavostră linie de apărare în eliminarea sau reducerea simptomelor. De asemenea, este important să se mențină un stil de viață sănătos și să se identifice declanșatoarele de alimente și băuturi care ar putea provoca spasmele esofagiene. Chiar dacă cauza lor nu este complet înțeleasă, spasmele esofagiene pot fi de obicei tratate eficient.
Abcesele primare ale lojilor superficiale mandibulare , Abrazia dentară , Caria dentara Necroza şi gangrena pulpară
Colecistita cronică litiazică şi nelitiazică
© Copyright 2024 NewsMed - Toate drepturile rezervate.