Sindromul postprandial precoce (dumping)

1) Generalități

Sindromul postprandial precoce (dumping) este o grupare de simptome și semne care apare de obicei după intervenție chirurgicală pe stomac. Aceste manifestări pot fi ușoare sau severe și cu timpul scad în intensitate. Sindromul postprandial precoce nu pune în pericol viața pacientului, dar poate îl poate alarma atunci când apare. Sindromul dumping (care vine de la expresia „a arunca la gunoi”) se manifestă la aproximativ 10% din pacienții care au suferit urmatoarele intervenții: vagotomie, piloroplastie, gastrojejunostomie si fundoplicatura Nissan (la copii).  Sindromul postprandial precoce poate fi împărțit in 2 forme: tardiv și precoce (în funcție de timpul scurs de la masă până la apariția simptomelor).

Ambele tipuri de sindroame apar în urma eliberării rapide a unei cantități mari de alimente și substanțe osmotic active (care atrag apa din țesuturi) în duoden. Prin urmare, sindromul postprandial precoce rezultă în urma alterării funcției de depozit a stomacului și disfuncției pilorului (sfincterul care leagă stomacul de duoden). Frecvența dezvoltării simptomelor și cât de severe sunt acestea depinde de amploarea operației gastrice.

2) Noțiuni de anatomie și fiziologie

Stomacul este porțiunea din tubul digestiv cuprinsă între esofag și duoden. Are forma literei „J” și este localizat în porțiunea superioară a abdomenului, puțin pe partea stângă. Sfincterul pilor se contractă și se relaxează intermitent, la intervale bine stabilite, pentru a elibera conținutul stomacului în duoden. Acest conținut trece mai departe doar după ce a fost amestecat cu sucul gastric și au fost absorbite anumite substanțe din alimente.

Stomacul are multiple funcții. Pe lângă faptul că este un depozit temporar pentru alimente, mai inițiază procesul digestiv și le eliberează controlat în intestinul subțire. Capacitatea acestuia este de aproximativ 1,5-2 litri, iar localizarea sa în abdomen facilitează distensia. Mișcările stomacului sunt date de inervația cu nervul vag și sunt influențate și de hormonii care circulă în sânge. Modificarea structurei și anatomiei stomacului după intervenția chirugicală interferă cu procesul digestiei și are efecte nefavorabile asupra golirii conținutului. Pentru observarea anatomiei stomacului, apasă aici.

Operația gastrică poate face dificilă restabilirea tranzitului digestiv și de aceea alimentele ajung prea repede în duoden. Sunt unele alimente care favorizează apariția simptomelor, acestea fiind produsele lactate, alimentele prăjite și alte grăsimi, pe când zahărul rafinat declanșează sindromul prin absorbția rapidă a apei.

3) Simptomatologie

Simptomele sindromului posprandial se împart în precoce și tardive. Faza timpurie durează aproximativ o ora și apare la 30-60 min după masă. Manifestările pot include:

  • senzație de stomac plin chiar după consumul unei cantități mici de alimente;
  • dureri abdominale;
  • diaree severă care poate duce la deshidratare și dezechilibre electrolitice;
  • transpirații;
  • eritem facial (înroșirea feței);
  • creșterea frecvenței cardiace.

Aceste manifestări se explică prin golirea bruscă a stomacului, dilatarea intestinului, intrarea apei în intestin (diaree). Apa din intestin provine și din vase, de aceea crește frecvența cardiacă pentru a compensa pierderea volumului. Hormonii eliberați de intestin pot duce la eritem, transpirații și creșterea tensiunii.

Faza tardivă apare cam la 2-3 ore după ce persoana a mâncat și se manifestă prin următoarele:

  • senzație de oboseală marcată cu dorința intensă de a se odihni;
  • eritem si transpirații;
  • tremurături;
  • amețeli și stare de leșin;
  • stare de confuzie cu pierderea concentrării;
  • apetit mare;
  • palpitații.

Aceste simptome pot fi date de creșterea, apoi scăderea rapidă a glicemiei (nivelul zahărului în sânge). Ele apar în urma consumului de carbohidrați simpli, dulciuri sau sucuri. De aceea, este importantă evitarea următoarelor alimente: bomboane, prăjituri, produse de patiserie, lactate, pâine sau alcool. Nu se vor bea lichide cu jumătate de oră înainte și după masă.

4) Tratamentul sindromului

Majoritatea cazurilor de sindrom postprandial precoce se îmbunătățesc după ce pacientul este instruit să evite alimentele care agravează condiția. De aceea, schimbarea dietei poate duce la rezolvarea problemei. Dacă aceasta nu dă rezultate, atunci medicul poate recomanda urmarea unui tratament medicamentos sau o intervenție chirurgicală care să încetinească golirea stomacului. Aceste operații sunt sugerate doar în cazul în care pacientul nu răspunde sau nu vrea să urmeze tratamentul medicamentos.

Medicamentele utilizate pentru tratarea sindromului dumping sunt acarboza (întârzie digestia carbohidraţilor) și octreotid (anti-diareic care poate încetini eliminarea alimentelor în intestin). 

5) Alimentația și organizarea meselor

Sfaturile oferite de medic pentru evitarea sindromului postprandial precoce trebuiesc respectate cu strictețe pentru îmbunătățirea calității vieții. Aceste indicații constau în:

  • consumarea suplimentelor cu fibre;
  • înlocuirea zahărului cu alți îndulcitori (doar la recomandarea medicului nutriționist sau a gastroenterologului);
  • consumarea de carbohidrați complecși (legume, pâine integrală de grâu);
  • evitarea carbohidraților simpli (produse de patiserie, înghețată, sucuri acidulate);
  • din cauza riscului de deshidratare, se recomandă consumul de lichide precum apă, ceaiuri sau alte bauturi neîndulcite;
  • pentru scăderea în greutate se va reduce cantitatea de grăsimi din alimentație;

Felul de administrare a meselor poate avea o influență uriașă în diminuarea simptomatologiei. Mesele vor fi în număr de 5-6 și cu gustări între ele. Dar porțiile nu trebuie să fie în cantități mari, ci se respectă proporția de carne și legume (de exemplu, cam 80 g de legume alături de 30 de grame de carne). Alimentele trebuiesc mestecate timp îndelungat înainte de înghițire sau măcar tăiate anterior în bucățele foarte mici. Se folosesc combinații favorabile digestiei, de exemplu proteine cu fructe sau alimente bogate în amidon. La instalarea senzației de plenitudine și sațietate se oprește imediat mâncatul. Cum am precizat anterior, trebuie evitat consumul de lichide cu jumătate de oră înainte și după consumarea mesei. Pentru evitarea amețelilor și leșinului, se recomandă întinderea pentru câteva minute imediat după masă.

6) Când trebuie consultat medicul?

Simptomatologia trebuie ținută sub control imediat postprandial. Greutatea pacientului trebuie monitorizată și alimentația trebuie să fie suficientă pentru a preveni scăderea ponderală. Este importantă crearea unei relații bazate pe încredere între pacient și medic. Bolnavul trebuie să se simtă confortabil pentru a cere sfaturi și a pune întrebări când nu întelege anumite lucruri. Dacă regimul și stilul de viață respectat cu strictețe nu ameliorează condiția medicală, atunci trebuie consultat medicul curant pentru alternative terapeutice.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!