Căutare
Sindromul Burnout: cauze, tratament, prevenire
Ce este sindromul Burnout?
Sindromul Burnout sau sindromul de epuizare profesională este o stare de tensiune profundă. Acesta se evidențiază prin epuizare fizică, emoțională și psihică. Implementarea termenului ”burnout” a fost realizată de psihologul de origine americană Herbert Freudenberger, în anul 1974. Acesta a evidențiat că prezența sindromului Burnout este caracteristică mediilor profesionale foarte solicitante, precum medici, profesori, asistente etc. Cu toate acestea, sindromul poate apărea la orice individ ce profesează într-un domeniu solicitant, unde nivelul de stres este ridicat.
Sindromul Burnout se manifestă ca reacție la stresul cronic. Stresul este o stare de tensiune, de disconfort, care apare ca urmare a prezenței unor agenți afectogeni, a dificultății sau chiar a imposibilității găsirii unei soluții. Printre simptomele definitorii ale stresului se enumeră: dureri de cap, tulburări de somn, scăderea capacității de concentrare și de memorare, oboseală, tulburări gastrointestinale, anxietate etc. Prin recunoașterea acestor simptome, apariția sindromului Burnout ar putea fi stopată.
Stadiile sindromului Burnout
Etapele premergătoare instalării sindromului Burnout nu sunt pe deplin elucidate. Studii realizate de diferiți cercetători au evidențiat etape distincte. Acestea pot varia de la un individ la altul și nu este obligatorie prezența tuturor. Așadar, unii cercetători au conturat următorele stadii:
- Entuziasmul ideal: este caracteristic persoanelor aflate la începutul carierei și care depun un efort mare, cu speranța obținerii unor recompense proporționale cu acesta.
- Stagnarea ineficientă: este stadiul definit prin numeroase cerințe la locul de muncă, mediu solicitant, dar și prin diminuarea entuziasmului angajatului și dorința acestuia de a se dezvolta și pe alte planuri (exemplu: planul familiar).
- Sentimentul de frustrare: se remarcă prin apariția tulburărilor fizice (dureri de cap, migrene, tulburări de somn, tulburări gatrointestinale etc.), dar și prin scăderea interesului pentru actvitățile desfășurate la locul de muncă.
- Apatia plină de dezamăgire: este etapa în care sentimentul de frustrare predomină, iar singura motivație este cea financiară.
Cauzele sindromului Burnout
Cauzele care conduc la apariția acestui sindrom sunt împărțite în două categorii: cauze externe și cauze interne. Printre cauzele externe se enumeră volumul mare de muncă, suprasolicitarea, prelunirea programului de lucru, mediul de lucru, lipsa suportului familiar și social. Cauzele interne constau în dorința obsesivă de perfecțiune, rezistență scăzută la stres, relaxare și odihnă insuficiente, lipsa încrederii în sine etc.
Cei predispuși la a dezvolta acest sindrom sunt cei care au dorința exagerată de performanță, incapacitatea de refuza, stima de sine scăzută, dorința de a se afirma și de a fi remarcați. Un risc ridicat îl au femeile, de vârstă mijlocie.
Nu există doar o cauză care generează apariția epuizării, de obicei la baza acesteia se află un cumul de cauze, cele mai importante dintre acestea par a fi cele de natură internă, cu implicații sociale.
Simptomele sindromului Burnout
Sindromul Burnout se caracterizează prin depersonalizare, reducerea realizărilor personale și prin extenuare emoțională. Depersonalizarea are efecte negative asupra relațiilor sociale, individul poate deveni agresiv verbal sau apatic. Extenuarea emoțională face referirea la stările de indiferență, de neglijență, de secătuire emoțională, pierderea interesului pentru diferite activități. Reducerea realizărilor personale se manifestă prin tendințe de subapreciere, senzația de incapabilitate în realizarea sarcinilor, scăderea performanței la locul de muncă.
Alte simptome specifice sindromului Burnout sunt: oboseală permanentă, lipsa motivației, tulburări de somnului, dureri de cap, dureri musculare.
Tratamentul sindromului Burnout
Printre cele mai utilizate metode pentru a trata acest simptom se află consilierea psihologică. Acest tip de terapie cognitiv-comportamentală este cel mai util la diminuarea și eliminarea simptomelor prezente, precum și pentru a schimba modul de gândire deficitar.
Pe durata ședințelor de terapie, terapeutul poate utiliza diferite tehnici de relaxare. Acestea pot fi practicate și în afara ședințelor, odată ce au fost însușite. O astfel de tehnică este relaxarea musculară progresivă. Aceasta presupune încordarea grupelor de mușchi timp de 5 secunde. Se începe prin încordarea mușchilor de la mâini, picioare, spate, abdomen, umeri și față. Este singura metodă care se poate aplica în orice poziție: la orizontală, în picioare, pe scaun, cei din jur neputând depista ce execută persoana respectivă.
Terapia gestaltică este utilizată, de asemenea, pentru ameliorarea simptomelor acestui sindrom. Este o terapie psiho-corporală, prin intermediul căreia se pune accentul pe rezolvarea diferitelor probleme sau dificultăți. Tot în cadrul acestei terapii se pune accentul pe conștientizarea momentului prezent: aici, acum și cum. Această tehnică permite o concentrare mai profundă, ceea ce conduce la un randament superior și performanțe ridicate. Un alt beneficiu este cel emoțional. Prin centrarea pe un anumit obiectiv, nivelul de stres este mult redus, comparativ cu multitasking-ul.
Sindromul Burnout accentuează și simptomele altor afecțiuni, precum: afecțiunile cardiace, respiratorii etc. De aceea, tratarea acestui sindrom nu este de neglijat.
Prevenirea sindromului Burnout
Studiile privind sindromul Burnout au evidențiat că aceasta poate fi prevenit prin adoptarea unor tehnici elaborate de către specialiști. Unele dintre tehnicile ce au înregistrat cel mai mare succes sunt prezentate în continuare.
Organizarea zilei
Este recomandat ca organizarea zile să fie realizată chiar înainte ca ziua să înceapă. O bună planificare a dimineții, dar și a celorlalte momente ale zilei, a sarcinilor de îndeplinit, a momentelor de relaxare și a odihnei atrag o scădere a nivelului de stres. Optimizarea organizării poate fi realizată prin următoarele metode: respectarea unui program de lucru, menținerea ordinii, prioritizarea sarcinilor, limitarea activităților neimportante, dar consumatoare de timp, renunțarea la procastinare. Organizarea eficientă și prioritizarea sarcinilor de lucru este extrem de importantă. Astfel, se evită suprasolicitarea.
Respirația
Respirația este un proces foarte important pentru organismul uman. Ventilația, una din componentele respirației prin care aerul este introdus și eliminat din plămâni, este automat, tocmai de aceea indivizii respiră inconștient și de multe ori superficial. O respirație superficială este cea în care doar volumul toracelui se modifică. Dacă respirația ar fi mai amplă, volumul de aer ar fi mai mare, implicit și nivelul de oxigen care ar ajunge la celule ar fi mai mare. Așadar, este de dorit a se însuși o respirație mai amplă, în cursul căreia să se modifice diametrul cavității toracice și al cavității abdominale.
Exerciții fizice
Exercițiul fizic este responsabil de scăderea cortizolului, numit și hormonul stresului. Studiile au evidențiat și o creștere a nivelului de endorfine și serotonină, ceea ce conduce la îmbunătățirea stării de bine. Mișcarea contribuie și la creșterea puterii de concentrare. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Cambridge a evidențiat beneficile jogging-ului asupra capacității de memorare.
Alimentația
Rolul alimentelor a fost evidențiat încă din secolele trecute, precum afirma filozoful german Ludwig Feuerbach: ”Omul este ceea ce mănâncă”. Este importantă calitatea, cantitatea alimentelor, precum și o planificare riguroasă a meselor. Este de dorit a se evita produsele rafinate, făina albă, zahărul alb, grăsimile și alcoolul în exces. Se recomandă a se consuma fructe, legume proaspete, proteine în cantitate suficientă, carbohidrați, grăsimi în cantități moderate. Fiecare individ are cerințe nutrițioale diferite, de aceea, sfatul unui medic nutriționist este necesar pentru adoptarea unui regim alimentar cât mai sănătos.
Fixarea limitelor
Fixarea unor limite clare și bine definite determină o structurare eficientă a sarcinilor de lucru. Aceasta metodă permite stabilirea sarcinilor cu adevărat importante și astfel timpul va fi folosit pentru ceea ce contează. Prin impunerea unor limite se realizează și un echilibru între cerințele personale și ale celorlalți, dar și o bună gestionare a energiei.
Pauzele
Un studiu efectuat în anul 2014 a evidențiat faptul că pauzele de 15 minute luate la intervale de 50 minute sunt cele mai productive. Ignorarea pauzelor nu este indicată, deoarece creierul uman nu se poate concentra continuu pe o perioadă de 8 ore. Pauzele pot fi petrecute servind o gustare, realizând câteva exerciții care stimulează circulația sângelui. În multe situații, la sfârșitul unei pauze s-au găsit rezolvări la probleme sau situații.
Aceasta a fost posibil deoarece, chiar dacă creierul nu se gândește în mod conștient la o situație, aceasta rămâne în partea subconștientă a creierului. Dacă se revine ulterior la procesarea conștientă a acelei situații, soluția se va găsi mult mai repede. Acest mecanism a fost descoperit de cercetători în studii efectuate asupra creierului.
Alegerea locului de muncă
Profilaxia individuală implică alegerea unui loc de muncă bazat pe abilitățile și competențele individului. Această abordare este importantă pentru evitarea condițiilor favorabile sindromului Burnout. Cursurile de dezvoltare personală sunt o investiție a angajatorului, care poate preîntâmpina această afețiune. De altfel, stresul la locul de muncă atrage după sine costuri de peste 200 de miliarde de euro, conform Studiului European al Condițiilor de Muncă.
Concluzii
Sindromul Burnout este o afecțiune caracteristică perioadei actuale, din ce în ce mai des întâlnită în variate domenii profesionale. O abordare pasivă a acestui sindrom atrage agravarea stării de sănătate. Prevenirea, precum și tratarea acestuia trebuie abordate cu atenție deosebită. Pentru diminuarea cazurilor de sindrom Burnot, este necesară restabilirea echilibrului dintre cerințele și resursele locului de muncă, precum și implementarea tehnicilor de organizare și de comunicare eficientă.
Medici care tratează această afecțiune
Articole sugerate
Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.
© Copyright 2023 NewsMed - Toate drepturile rezervate.