Infectia cu Salmonella (Salmoneloza)

Salmonella reprezintă denumirea unui gen de bacili înalt patogeni ce odată pătrunşi în organism produc mai multe boli infecţioase. În prezent sunt recunoscute două specii în cadrul acestui gen: Salmonella enterica (cu 6 subspecii) şi Salmonella bongori. La om şi la restul mamiferelor se întâlneşte Salmonella enterica, subspecia enterica cu toate serotipurile sale. Calea de pătrundere în organism este orală.

Principalele afecţiuni produse şi manifestările clinice

Bolile produse de aceşti bacili Gram-negativi se numesc salmoneloze. La om au fost identificate 3 tipuri de salmoneloze, cu manifestări clinice caracteristice: salmoneloze enterice, salmonelozele sistemice şi septicemiile salmonelozice.

Salmonelozele enterice sunt cunoscute ca toxiinfecţiile alimentare şi sunt cele mai larg răspândite. Acestea sunt produse de S. Enteritidis şi S. Typhimurium. După infectarea prin consumul unor alimente sau a apei contaminate, simptomele apar în decurs de 1 sau 2 zile. Acestea includ: diaree, vomă, febră, dureri abdominale şi dispar complet după maxim o săptămână. Categoriile pentru care toxiinfecţiile alimentare pot reprezenta un risc cresut sunt sugarii, vârstnicii şi pacienţii imunodeprimaţi.

Salmonelozele sistemice  sunt febra tifoidă şi cea paratifoidă. Acestea sunt produse de S.Typhi în cazul febrei tifoide şi de S. Paratyphi A, B şi C în cazul febrei paratifoide. Cele două boli sunt asemănătoare, deosebindu-se prin agentul etiologic şi severitatea simptomelor. Manifestările apar după aproximativ două săptămâni de incubaţie şi cuprind la început febră, constipaţie, dureri abdominale, stare generală alterată. După 7 zile se produce bacteriemia, producând febră înaltă şi apoi diaree. Fără tratament acestea sunt mortale.

Septicemiile salmonelozice sunt produse de S. Typhimurium, S. Paratyphi A, B şi S. cholerius. Acestea apar la pacienţii imnunodeprimaţi, la copii şi la vârstnici. Pornind de la afecţiuni digestive, simptomele de agravează şi pot apărea complicaţii grave, după apariţia unei localizări secundare.

Diagnostic

Pentru diagnosticarea salmonelozelor se ia o probă din scaun ce va fi testată pentru  confirmare. De asemenea, se pot face şi analize de sânge în cazul de suspiciuni de infecţie sistemică. Istoricul pacientului, în cazul în care acesta a călătorit recent în ţări tropicale sau subtropicale, poate fi un bun indicator al febrelor enterice.

Tratament

Toxiinfecţiile alimentare se tratează de obicei în funcţie de simptomele existente(diaree, febră, dureri abdominale), alături de un regim alimentar adecvat (evitarea produselor lactate). Administrarea de antibiotice nu este recomandată întrucât nu oferă rezultate şi poate instala o rezistenţă pe viitor. Excepţie se face în cazul formelor septicemice sau a pacienţilor cu risc mare de complicaţii (sugari, vârstnici, imunodeprimaţi). Din cauza deshidratării cauzate de diaree, se administrează lichide corespunzător necesităţii.

Pentru tratamentul febrei tifoide şi a celei paratifoide sunt folosite antibiotice ce omoară bacteria, alături de izolarea obligatorie în spital a pacientului, pentru a evita răspândirea bolilor. Pot fi folosite antibiotice precum cloramfenicol, ampicilină, amoxicilină, cotrimoxazol, etc. După vindecare, apare o imunitate pe viitor pentru febrele enterice.

Epidemiologie

Transmiterea salmonelozelor enterice se face pe cale orală, prin intermediul alimentelor sau a apei contaminate. Sursele includ: carnea crudă a animalelor ce conţin bacteria, a ouălor, a fructelor, legumelor sau apei contaminate şi tot ce intră în contact cu aceasta. De asemenea se poate transmite şi prin prin utilizarea ustensilelor de gătit neigenizate corespunzător sau a mâinilor ce au intrat în contact cu materii fecale şi apoi cu apă şi alimente.

Pentru febrele enterice, sursa este reprezentată de bolnavi sau purtători al bacteriei. Aceasta se transmite prin intermediul apei sau a alimentelor ce pot fi contaminate prin intermediul fecalelor, a mâinilor murdare sau al muştelor. Sunt supuşi unu risc mai mare persoanele care au călătorit recent în ţări tropicale sau subtropicale. În cazul purtătorilor acestui germen nu sunt prezente simptome, iar aceştia pot reprezenta o importanta sursă de infecţie dacă intră în contact cu o cantitate mare de apă şi produse alimentare.

Profilaxia

Pentru a preveni toxiinfecţiile alimentare este recomandat să evite consumul cărnii crude şi a alimentelor de provenienţă nesigură. Pe lângă asta, este necesară spălarea cât mai deasă a mâinilor, în special în cazul contactului cu materii fecale. De asemenea, este necesară imunizarea animalelor destinate consumului şi depistarea celor care sunt purtătoare.

Vaccinul antitifoidic este indicat în special în cazul persoanelor care intenţionează să călătorească în ţări tropicale şau subtropicale, dar şi care lucrează în zone unde există risc mare de îmbolnăvire. Pe lângă asta, trebuie evitat consumul apei şi a alimentelor ce au o posibilitate mare de a fi contaminate.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!