Probioticele- beneficiile la copiii cu autism

Autismul este o tulburare neuropsihică de dezvoltare care afectează comunicarea, socializarea, comportamentul. În anul 2013, în România, 1 din 100 de copii era diagnosticat cu autism. În anul următor, în America, 1 din 68 de copii era diagnosticat cu autism. Rata autismului a crescut cu 78% din 2007 până în prezent. Studiile efectuate asupra microbiotei copiilor cu autism au evidențiat diferențe semnificative comparativ cu copii ce nu au această afecțiune. Din acest motiv, în ultimii ani s-au realizat studii asupra beneficiilor probioticelor la copii cu autism. Beneficiile probioticelor la copii cu autism sunt diverse și pot contribui chiar la îmbunătățirea stării fizice, dar și a comportamentului copilului.

Compoziția microbiotei copilului, dar și microbiota mamei afectează starea acestuia de sănătate. Astfel,  copilul unei mame care suferă de obezitate în timpul sarcinii sau dezvoltă diabet gestațional (diabet de sarcină), are un risc crescut de a fi diagnosticat cu autism.

Probioticele

Probioticele sunt microorganisme ce se regăsesc în microflora de la nivelul intestinului. Acestea au roluri multiple, printre care:

  • Împiedică dezvoltarea microorganismelor patogene la nivelul intestinului
  • Împiedică apariția infecțiilor, precum: infecții urinare, candidoză vaginală

Conform unor studii, acestea sunt importante și în profilaxia diareei sau în prevenirea cancerului de colon.

Probioticele se diferențiază de prebiotice. Prebioticele constituie substanțe ce intervin în compoziția microflorei bacteriene, precum și în activitatea acesteia. Combinarea probioticelor cu prebioticele constituie simbioticele. Simbioticele contribuie la realizarea unei colonizări eficiente. Eficiența utilizării simbioticelor este crescută, comparativ cu cea a utilizarea probioticelor.

Microbiota copiilor cu autism

Cercetătorii au evidențiat că microbiota copiilor cu autism este diferită din punct de vedere al speciilor colonizate la nivelul intestinului, comparativ cu microbiota copiilor ce nu au autism. Aceste diferențe se manifestă prin niveluri diferite ale limfocitelor NK (natural killer), ale eozinofilelor, prin anumite deficiențe imunologice sau chiar alergii alimentare. S-a remarcat și o digestie greoaie a carbohidraților, ca urmare a deficienței în dipeptidaze (enzime care participă la digestia dizaharidelor). Există ipoteza conform căreia digestia îngreunată a carbohidraților se datorează unei scăderi a nivelului de microorganisme aparținând genurilor Prevotella, Coprococcus și Veillonellaceae.

3% din tulburările gastrointestinale diagnosticate la copii au fost înregistrate la cei cu autism. Cele mai comune simptome au constat în dureri abdominale, balonare, diaree, constipație. Aceste simptome sunt prezente la unul din trei copii cu autism. S-a constatat că acești copii au probleme digestive, consumând un număr redus de alimente, în general excluzând fructele și legumele.

Modificări ale microbiotei copiilor cu autism

Bacteriile prezente în microbiota intestinală aparțin filumului Firmicutes, Bacteroides, Actinobacteria și Proteobacteria. La copii cu autism se remarcă o creștere de 30% a bacteriilor din filumul Firmicutes. Celelalte filumuri dețin un procent mai redus în compoziția microbiotei, comparativ cu subiecții ce nu au diagnosticul de autism. Microorganismele din filumul Bacteroides înregistrează o scădere de 20%. În cazul microorganismele din filumul Actinobacteria și Proteobacteria scăderea este de aproximativ 2%.

La nivelul microbiotei intestinul s-a determinat o creștere a nivelului microorganismelor ce aparțin genurilor Caloramator, Sarcina, Alistipes, Akkermansia, Sutterellaceae, Enterobacteriaceae. Aceste modificări pot conduce la perturbări metabolice.

Cercetările au remarcat o creștere a nivelului I-FABD la copii cu autism ce prezintă deviații majore de comportament. Nivelul acestui marker-ului a înregistrat valori normale la copii cu autism care prezintă un comportament apropiat de normalitate, cât și la copii ce nu fost diagnosticați cu autism. I-FABD este un marker specific degradării eritrocitelor și este caracteristic tulburărilor gastrointestinale.

Diferențele microbiotei la copii cu autism ar putea avea multiple cauze. Acestea nu au fost elucidate până în prezent. Se presupune că antibioticele administrate că urmare a infecțiilor otice mai frecvente la acest grup de copii, cauzează perturbări majore. Dieta diferită a acestor copii ar putea avea același efect, luând în considerare preferințele culinare ale acestora.

Diferențele produse de procentul de microorganisme din microbiotă, prezența sau absența acestora, conduc la modificări metabolice, dar și la tulburări de comportament. Studiile au evidențiat că perturbările comportamentale pot apărea că urmare a nivelului crescut de acizi grași cu catenă scurtă. Acești acizi grași (propionat, butirat) generați de microorganisme intervin în mecanisme ce pot afecta comportamentul. Aceste date au fost demonstrate în studii experimentale.

Cum influențează bacteriile creierul?

Cercetătorii au emis unele ipoteze care să motiveze efectul acestor microorganisme și a metaboliților acestora asupra creierului. Acești metaboliți pot intra în circulația sângelui și astfel ajung la creier. Altă variantă constă în acțiunea acestora asupra celulelor de la nivelul tractului gastrointestinal, inclusiv a celulelor sistemului imunitar. În acest mod sunt mediate procesele inflamatorii din organism.

Altă posibilitate are ca subiect principal nervul vag. Acest nerv face legătura între sistemul nervos și tractul intestinal. Efectul metaboliților asupra celulelor nervoase poate fi exercitat direct sau indirect. În prezent, mecanismul de acțiune nu este elucidat și viitoare cercetări sunt necesare pentru a confirma această ipoteză.

Beneficiile probioticelor la copii cu autism

Un studiu realizat în anul 2015, pe 75 de nou-născuți a evidențiat efectul administrării Lactobacillus rhamnosus. Suplimentele au fost administrate de la naștere, timp de șase luni. Rezultatele studiului nu au condus la modificări la nivelul microbiotei. În schimb, 13,17% din copii ce aparțineau grupului control și care au primit placebo, au fost diagnosticați cu ADHD sau sindrom Asperger, la vârsta de 13 ani.

Alte studii au remarcat o creștere a unor metaboliți ai microorganismelor la copii cu autism. Unii dintre aceștia sunt 4-etilfenil sulfatul, p-crezolul. P-crezolul este considerat marker specific autismului și este detectat în urină. Nivelurile acestor metaboliți pot fi aduse la valori normale prin administrarea pe cale orală a Bacillus fragilis.

Cercetările au demonstrat existența și altor markeri specifici autismului, precum: acid succinic, aspartat, glutamat, aminoizobutirat (valori crescute), acid citric, izoleucină, creatinină (valori scăzute).

Studiile au conturat și efectele administrării microorganismului Lactobacilus acidophilus. Pacienților cu autism cărora li s-au administrat acest probiotic, au înregistrat îmbunătățiri ale capacității de concentrare. În cadrul acestui studiu nu s-au înregistrat modificări comportamentale.

Cercetătorii au realizat experimente și cu microorganismul Lactobacillus plantarum. Concluziile acestor experimente au accentuat efectul de reducere al anxietății, îmbunătățirea comportamentului și a comunicării. Aceste rezultate au fost obținute pe durata administrării probioticelor.

Alte lucrări științifice în acest domeniu au conturat efectele produse de probiotice care conțineau mai multe specii de microorganisme. Dintre microorganismele utilizate se enumeră specii aparținând următoarelor genuri: Lactobacillus, Bifidobacillus și Streptococcus. Acestea au indus modificări în compoziția microbiotei intestinale, a fecalelor și a nivelului de TNF-α (factor de necroză tumorală). Se cunoaște faptul că prezența TNF-α este semnul unei inflamații. Prin scăderea nivelului acestui factor de către probioticele utilizate, se reduce nivelul inflamației. Este important a se menționa că această combinație de probiotice nu conduce la modificări ale comportamentului.

Studii pe șoareci

Recent, a fost realizat un studiu pe șoareci, condus de  Mauro Costa-Mattioli, director al centrului de cercetare „Memory and Brain Research Center”, de la Baylor College of Medicine.  Acest studiu a pus în evidență beneficiile aduse de Lactobacillus reuteri.  Prezența acestui microorganism induce niveluri crescute de oxitocină. Acest hormon are un rol important în socializare, plasticitate neuronală și realizarea sinapselor. De asemenea, s-au remarcat îmbunătățiri ale comportamentului, reducerea activităților repetitive și a anxietății.  Este important de menționat că nivelul acestui microorganism este mult ridicat la șoareci, comparativ cu subiecții umani. Studiile efectuate pe copii cu autism au evidențiat doar reducerea constipației și a durerilor abdominale, probleme importante în această afecțiune.

Concluzii

Beneficiile probioticelor la copii cu autism sunt semnificative și pot îmbunătăți calitatea vieții acestora. Studiile realizate până în prezent pe acest subiect au demonstrat efecte favorabile asupra tulburărilor gastrointestinale și de comportament. Viitoare studii pot evidenția și alte avantaje ale utilizării acestor suplimente. Este important a se preciza că administrarea probioticelor se recomandă a se face de către medicul specialist.

 

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!