somn insuficient
În cazul tinerilor, privarea de somn poate apărea ca efect al stilului de viață. La vârstnici, privarea de somn apare ca un efect al înaintării în vârstă, deoarece durata somnului scade. Alte studii referitoare la această temă au evidențiat că privarea de somn conduce la creșterea riscului pentru anumite boli, creșterea mortalității, tulburări de memorie și de învățare etc.

Privarea de somn – efecte asupra creierului

Somnul insuficient, insomniile sau alte tulburări de somn pot conduce la privarea de somn. Conform unui studiu realizat în 2015, în Suedia, o treime din populație afirmă că nu beneficiază de somn suficient. Tinerii și vârstnicii sunt cei mai predispuși la privarea de somn. În cazul tinerilor, privarea de somn poate apărea ca efect al stilului de viață. La vârstnici, privarea de somn apare ca un efect al înaintării în vârstă, deoarece durata somnului scade. Alte studii referitoare la această temă au evidențiat că privarea de somn conduce la creșterea riscului pentru anumite boli, creșterea mortalității, tulburări de memorie și de învățare etc. Din punct de vedere biologic, privarea de somn conduce la un nivel crescut al activității undelor alpha și theta (demonstrat -prin EEG – electroencefalogramă).

Printre alte simptome se enumeră apariția momentelor în care subiectul își pierde concentrarea și atenția față de mediul înconjurător, stări de somnolență și oboseală. Lipsa capacității de concentrare sau lipsa atenției pot fi cauzate de o scădere a nivelului de glucoză în anumite zone din creier (lobul prefrontal, lobul parietal). Alte studii efectuate în 2014 de către Institute of Basic Medical Sciences din Beijing au demonstrat că privarea de somn (36 h) afectează activitatea talamusului, a amigdalei și a zonelor corticale. Astfel, sinapsele de la aceste niveluri nu vor mai funcționa corespunzător.

Efectele privării de somn au fost studiate și de un grup de cercetători din Suedia (Nilsonne G. și colab., 2017). Realizarea studiului, precum și rezultatele obținute sunt prezentate în continuare.

Materiale și metode

Studiul realizat în 2017, în Suedia (Nilsonne G. și colab., 2017) a analizat două grupuri de subiecți. Primul grup a dormit un număr de ore conform vârstei. Al doilea grup a dormit trei ore. Studiul a avut o durată de o lună.

Subiecții aleși pentru studiu au avut vârste cuprinse între 20-30 și 65-75 ani. Persoanele cu boli neurologice sau psihiatrice, nevăzătorii sau cei care purtau ochelari cu lentile ce aveau mai mult de 5 dioptrii, gravidele, hipertensivii, diabeticii, fumătorii, cei cu dependențe, inclusiv cei care consumau cafea regulat au fost eliminați. Pentru a elimina persoanele ce suferă de insomnii, s-au aplicat o serie de teste: Scala de depresie și anxietate (HADS), Chestionarul Karolincka (KSQ).

Pe parcursul acestuia, participanții au dormit acasă. Astfel, s-au eliminat unele erori ce ar fi putut apărea dacă se schimba mediul în care subiecții dormeau. Somnul a fost monitorizat prin intermediul unui polisomnograf. Polisomnograful a fost dotat cu echipamente pentru următoarele metode de investigație: electroencefalograf (EEG), electromiograf (EMG), electrooculograf (EOG). Participanții au fost supuși ulterior la investigații RMN (rezonanță magnetică nucleară). Pe durata experimentelor efectuate la RMN, subiecților li s-au monitorizat mișcările oculare. Acestea au avut rolul de a sesiza dacă subiecții adorm. Mișcările globilor oculari pe o durată mai mare de 5 secunde erau un semnal pentru cercetători că subiecții adormeau.

Rezultate

Analiza rezultatelor obținute a demonstrat faptul că privarea de somn conduce la unele modificări în creier. Unele dintre acestea sunt dependente de vârstă, altele nu sunt.

Activitatea cerebrală în privarea de somn

Cei mai în vârstă au prezentat o scădere a funcționalității sinapselor, comparativ cu cei mai tineri.

Privarea de somn nu a evidențiat modificări ale ReHo. ReHo (regional homogeneity) reprezintă o modalitate de a măsura activitatea creierului. Tinerii au înregistrat o activitate crescută la nivelul cortexului cerebral (cortexul medial prefrontal, cortexul temporal superior) și al ganglinilor bazali. Activitatea cerebrală este mai intensă la vârstnici la nivelul cortexului orbitofrontal.

Nivelul de oxigen în privarea de somn

Nivelul de oxigen de la nivelul creierului a înregistrat o scădere la subiecții vârstnici ce au prezentat privare de somn. Scăderea nivelului de oxigen la subiecții tineri a fost mai puțin accentuată. De aceea, s-a putut realiza o corelare între vârstă și durata somnului, în ceea ce privește nivelul de oxigen de la nivelul creierului. Acest parametru revine la valori normale dacă se respectă o durată de somn corespunzătoare.

Rezultatele obținute au prezentat o ușoară variabilitate. Aceasta ar putea fi explicată prin apariția modificărilor debitului respirator.

Concluzii

Cercetătorii au concluzionat că privarea de somn parțială (condiție realizată de studiul realizat de Nilsonne G. și colab., 2017) nu implică modificări majore la nivelul creierului. Modificări majore pot apărea dacă privarea de somn este pe o durată medie / lungă de timp. Conform altor studii, acestea conduc la o funcționare anormală a creierului. Modificări majore se produc la nivelul lobului temporal, la nivelul ariilor implicate în memoria de lucru sau în luarea deciziilor. Cel mai evident semn al privării de somn îl constituie scăderea capacității cognitive. Acestea pot apărea în cazul unei privări totale sau parțiale de somn, dar care este realizată pe o perioadă mai lungă de timp.

Sursa: www.nature.com

Suntem pe social media

Like us!