Pneumalergenii- tipuri de alergii respiratorii și recomandări

Pneumalergenii produc reacții alergice respiratorii de intensitate variabilă în timpul sau după expunerea la substanțele alergene, prin eliberarea de anticorpi (care identifică substanțele străine) și histamină (care produce reacția alergică propriu-zisă). Categoria de pneumalergeni este foarte vastă, motiv pentru care alergologii au studiat și elaborat calendare polinice pentru a identifica perioadele cu potențial maxim alergenic în funcție de factorul declanșator.

Alergiile respiratorii sunt provocate de acești pneumalergeni care produc sau agravează rinita alergică dar și o criză astmatică, fiind una din cele mai mari provocări ale medicilor pneumologici și alergologi.

Alergenii de interior

Acarienii domestici reprezintă cauza majoră de astm bronșic la nivel mondial, fiind sursa cea mai frecventă, iar manifestările alergice depind de gradul de expunere. Alergenii sunt prezenți în corpurile, secrețiile și excrețiile acarienilor. Cea mai importantă sursă de alergeni o reprezintă praful de casă.

Acarienii se înmulțesc în saltele, perne, pilote, covoare, tapet, perdele, cărți. Se hrănesc cu celulele descuamate provenite de la oameni și animale de casă, fiind prezente invariabil în fiecare locuință.

Speciile importante din zonele cu climat temperat sunt:

–          Dermatophagoides pteronissynus (climate constant umede);

–          D. farinae- zone cu ierni lungi și uscate;

–          D. microceras;

–          Euroglyphus marinae.

Alergenii gândacilor– specii frecvente:

–          Gândacul American- Periplaneta Americana;

–          Gândacul german- Blatella germanica;

–          Alergeni identificați în praful de casă: Bla g I, Bla g II, Per a I.

Alergenii animali

Provin din secreții (salivă), excreții (urină, fecale) sau părul animalelor.

Pisica este un alergen principal. Au fost izolate tulpini alergene, dintre care cel mai important este Fel d I, ce se găsește în secrețiile și excrețiile pisicii. Masculii sunt cei mai puternici alergeni, astfel încât o persoană alergică la pisici poate tolera într-un anumit grad pisicile femele.

Măsurătorile efectuate au arătat o concentrație < 1500 mg Fel d I/g în praful de casă cu pisică și <1 mg Fel d I în casele fără pisică sau curățate și persistă în cantități mari chiar și 6 luni de la îndepărtarea agentului alergen.

Câinii- induc mai rar alergii, iar cel mai important alergen, Ca d I, se găsește în cantități mari în saliva și în praful din casele cu câini.

Rozătoarele induc alergii la cei care trăiesc în case parazitate sau la crescătorii profesionali de răzătoare.

Blănarii, tăbăcarii și lucrătorii din grădinile zoologice, sunt de asemenea expuși alergiei la păr sau la compușii chimici utilizați pentru fabricarea sau prelucrarea pielor sau blănurilor.

Alergia la cosmetice

Parfumurile și conservanții sunt cele mai incriminate produse cosmetice, incluzându-le pe cele care afirmă că nu au arome, dar care pot conține compuși chimici care să acopere mirosul specific al produselor chimice.

Cei mai comuni alergeni cu rol în alergiile cutanate sunt parabenii, imidazolidinil urea, Quaternium-15, DMDM hidantoina, fenoxietanol, metilcloroisotiazolinonă și formaldehidă.

Săpunul, șamponul, fixativul de păr, detergenții, antiperspirantele, cremele, machiajul, rujurile cu durată lungă de purtare, lacurile de unghii și lipiciul pentru unghii conțin metacrilat.

Vopseaua de păr poate determina alergii cutanate, în special cele care conțin p- fenilenediamine și persulfat de amoniu utilizate pentru deschiderea culorii părului.

Simptomatologia poate fi variată, declanșată la prima utilizare sau după expunerea îndelungată, după ani de utilizare.

Alergia la pulberi de făină

Termenul de pulberi de făină se referă la particulele provenite din cerealele fin măcinate sau pseudocereale (quinoa, amaranth, semințe de chia, hrișcă), iar pulberea de cereale constă în particule produse în timpul recoltării sau manipulării acestora, cu excepția măcinării.

Cerealele care aparțin familiei Poaceae sunt cele mai importante. Particulele care provin de la grâu (Triticum sp.), orz (Hordeum sp.), secară (Secale cereale) și ovăz (Avena sativa) au cel mai mare potențial alergenic, iar pulberea de făină provenită de la porumb (Zea mays) este cea mai puțin reactivă.
De asemenea, sensibilizatoarele importante pentru praf de făină provin, de asemenea, din boabe de cereale precum soia (Glycine hispida), hrișcă (Fagopyrum esculentum) și mazăre (Pisum sativum). Cea mai importantă cereală folosită în industria de panificație este grâul.

Semințele de grâu sunt compuse din endosperm (80-85%), coji și germeni. În timpul procesului de măcinare, endospermul este separat de coji și germeni și redus la particule mici (≤6 μm).

Pulberea de făină conține numeroase enzime (α-amilază, proteaze, lipaze), aditivi (drojdie de patiserie, pudră de ouă/ lapte, zahăr), arome, condimente și chimicale  (conservanți, antioxidanți, agenți de albire), dar și agenți de contaminare (microbi sau acarieni).

Pulberea de cereale poate conține particule de plante uscate precum fungi, în principal Fusarium, Aspergillus, Cladosporium și genul Alternaria) cu micotoxine, bacterii și excreții (enzime proteolitice), acarieni, insecte, excremente de răzătoare, nisip și reziduuri de pesticide.

Toate aceste substanțe provenite din cereale pot induce sau agrava o reacție alergică locală sau sistemică. Brutarii, cofetarii sau personalul din silozuri sau depozite de cereale sunt cele mai expuse acestei alergii, motiv pentru care s-a dezvoltat o specializare de Medicina Muncii, implicată în semnalarea bolilor profesionale la persoanele expuse. Alergia apare în momentul expunerii la pulberi, în mediul de muncă, cedează la părăsirea incintei sau schimbarea locului de muncă.

Fungii de interior

Drojdiile și mucegaiurile dezvoltate în spații întunecoase, umede, slab ventilate, cameră cu mobilier și/sau decorațiuni vechi, băi, frigidere, subsoluri, sub mochete sau tapet, ghivece cu flori sau aparate de aer condiționat.

Cei mai frecvenți: Penicillinum, Aspergillus, Alternaria, Clandosposium și Candida.

Alergenii de exterior

Sindromul polen-aliment este frecvent la copii mari și adulții tineri care au consumat alimentele alergizante fără a dezvolta alergii, dar care prin consum crescut sau constant prezintă semne și simptome specifice alergiei.

Polenuri asociate cu sindromul polen-aliment:

–          Mesteacăn: mere, pere, piersici, cireșe, alune, kiwi, prune, morcov, țelină;

–          Iarbă: roșii, țelină, arahide, piersici, pepene galben, portocale;

–          Ambrozia: pepene roșu și galben, banane, semințe de floarea- soarelui, castraveți.

Arborii cu potențial crescut alergizant, mai ales în lunile martie-iunie sunt: anin, alun, plop.

Speciile de ierburi cu grad crescut de periculozitate în lunile iunie-august sunt: coada vulpii, pălișul de livadă, iarba de gazon. Perioada iunie-septembrie este caracterizată de persistența speciilor precum iarba de gazon și timoftică, cu nivel scăzut și respectiv, mediu de periculozitate al potențialului alergen.

Speciile de buruieni cele mai alergizante și cu perioadă crescută de îmnulțire sunt reprezentate de: urzică, pelin, pelinariță, pătlagină. Lunile iulie-septembrie sunt specifice pentru: știr porcesc, lobodă, buruiana pârloagelor (ambrozia) și floarea- soarelui.

Fungii din exteriorul locuinței

–          În zonele temperate au caracter sezonier;

–          Manifestări în special toamna;

–          Cele mai frecvente specii: Alternaria, Clandosporium.

Poluanții atmosferici
Gazul metan/ alți combustibili utilizați pentru prepararea alimentelor și încălzirea locuințelor

Poluanții aerici, precum NO2 și motorina, eliberează particule de carbon ce conțin hidrocarburi, care au fost corelate cu interacționarea sau asocierea cu particule alergenice, crescând potențialul lor alergen.

Sobele alimentate cu lemne de foc sau cărbuni, șeminee, încălzirea cu gaz metan, utilizarea kerosenului au fost incriminate în apariția sau declanșarea crizelor astmatice, în special în mediile rurale. Mediile urbane care folosesc metode moderne de încălzire au fost studiate și s-a constatat că utilizarea acestor surse au un impact mai redus asupra simptomatologiei.

Dieselul și kerosenul elimină particule asociate cu hidrocarburi care au fost incriminate în inițierea sau creșterea nivelului de IgE. Poluanții eliberați în timpul combustiei pot avea efect direct asupra celulelor epiteliale care au o permeabilitate crescută, determinând inflamație și leziuni în timpul expunerii.

Simptomele alergiilor respiratorii

–          Prurit (mâncărimi) la nivel ocular, nazal şi uneori şi faringian;

–          eczeme;

–          inflamaţia şi congestia mucoasei nazale şi conjunctivale (ochi roşii);

–          nas înfundat şi rinoree (secreţie apoasă, fluidă în cantitate mare);

–          lăcrimare excesivă;

–          vertij;

–          dureri de cap;

–          tuse;

–          strănut, în special noaptea;

–          hiposmie/ anosmie (scăderea/ lipsa senzaţiei de miros);

–          angioedem;

–          deces, în cazurile severe.

Recomandări în cazul alergenilor de interior și exteriori

–          Îndepărtarea obiectelor care acumulează praf de casă (perdele, covoare, obiecte decorative, perdele, cărți);

–          Utilizarea de perne, saltele și pilote din material sintetic învelite de huse antialergenice, impermeabile care pot fi spălate la 60⁰ C și expuse la 0⁰ C după spălare;

–          Spălarea periodică a jucăriilor de pluș sau înghețarea minim 24 ore la congelator;

–          Îndepărtarea prafului folosind cârpă umedă, inclusiv din spațiile greu accesibile;

–          Aspirarea săptămânală a tuturor obiectelor din casă folosind aspiratoare cu filtru HEPA sau cu rezervor cu apă;

–          Ventilarea naturală a casei pentru a scădea umiditatea sub 50 %;

–          Eliminarea ghivecelor de flori din locuință.

–          Evitarea zonelor cu vegetație abundentă și în stare de putrefacție (frunze, îngrășăminte naturale, compost sau bălegar), depozite de cereale.

Recomandări pentru selectarea produselor cosmetice

–          Alegerea produselor cu puține ingrediente;

–          Testarea produselor la nivelul plicii cotului cu 48-72 ore înainte de utilizare;

–          Aplicarea parfumurilor pe haine și nu pe piele.

Recomandări în cazul alergiei la mucegai

–          Aerisirea periodică a locuinței;

–          Eliminarea igrasiei, folosirea dezumidificatoarelor, curățarea periodică a sistemelor de ventilare;

–          Eliminarea ghivecelor cu flori din locuință;

–          Evitarea consumului de ciuperci sau alimente care conțin fungi: brânză, mezeluri.

Recomandări în cazul alergiei la polen

–          Evitarea deplasărilor în zilele însorite și uscate, cu vegetație abundentă;

–          Evitarea consumului de produse apicole;

–          Închiderea ferestrelor în timpul nopții;

–          Perierea părului înainte de somn;

–          Spălarea frecventă pe mâini și față;

–          Uscarea rufelor în spații bine amenajate, dar nu în aer liber.

–          Studierea calendarelor polinice.

Recomandări în cazul alergiei la pulberi de făină

–          Ventilarea camerelor de preparare a produselor de panificație sau cofetărie;

–          Monitorizarea nivelelor de poluare atmosferică și a gradului individual de expunere al lucrătorilor;

–          Utilizarea măștilor cu filtru/ supapă în timpul manipulării produselor;

–          Utilizarea corectă și completă a echipamentului de protecție;

–          Schimbarea locului de muncă și eventual, recalificare profesională.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!