Pancreatita acuta, simptome si tratament

Pancreatita acuta reprezintă inflamaţia pancreasului, o importantă glandă mixtă a corpului. Acesta este situat în spatele stomacului, are o formă alungită şi prezintă atât o componentă endocrină prin secreţia de insulină, cât şi una exocrină, prin secreţia diferitelor enzime digestive. În pancreatita acuta, ambele componente ale pancreasului sunt afectate, boala având un debut brusc. Diagnosticarea precoce este foarte importantă deoarece, pe lângă formele uşoare de pancreatită acută, care evoluează fără sechele, există şi forme severe, ameninţătoare de viaţă. Incidenţa creşte cu vârsta şi s-a observat că rasa neagră este mai afectată.

Pancreatita acuta – Cauze

Majoritatea cazurilor sunt determinate de calculii biliari (40%) şi de alcool (30%). Femeile sunt mai afectate în comparaţie cu bărbaţii de pancreatita acută de cauză biliară, mai ales prin calculi mici <5 mm. În schimb, bărbaţii prezintă mai frecvent forma determinată de alcool. În mod normal, pancreasul exocrin secretă enzime inactive care ajută la digestia principiilor alimentare, dar numai după ce sunt activate în duoden. Dacă ductul pancreatic principal este obstruat de către un calcul biliar, nu mai are loc fluxul normal al lichidului. Acumularea unei cantităţi mari de suc pancreatic determină activarea precoce a enzimelor pancreatice în ţesutul pancreatic şi nu în duoden, acest lucru reflectându-se în autodigestia pancreasului.

Mecanismul prin care alcoolul declanşează această boală nu este pe deplin cunoscut, dar s-a observat că acesta poate creşte sinteza enzimatică la nivelul pancreasului. Cauzele mai rare sunt reprezentate de: medicamente (calciu, antibiotice, diuretice, estrogeni), obstrucții (tumori de pancreas, de duoden, malformaţii, viermi intestinali), metabolice (trigliceride şi calciu crescute în sânge), infecţii (virusuri, bacterii), posttraumatice (intervenţii chirurgicale pancreatice, traumatisme abdominale), familiale (transmitere genetică), înţepătura de scorpion.

Semne și simptome în pancreatita acută

Simptome: dureri abdominale epigastrice (abdomenul superior) cu debut brusc, severe, cu iradiere în spate şi care se ameliorează în poziţie aplecată; greaţă şi vărsături cu caracter exploziv, prezente la majoritatea pacienţilor; meteorism (balonare). Examenul fizic decelează: sensibilitate abdominală, apărare musculară; febră, creşterea frecvenţelor cardiace şi respiratorii, scăderea tensiunii arteriale, rar şoc; rareori, semne de hemoragie abdominală (în jurul ombilicului=Cullen sau lateral pe abdomen=Grey-Turner); ocazional, colorarea în galben a tegumentelor şi sclerei (albul ochilor).

Pancreatita acuta – Diagnostic

ATENŢIE! Este importantă suspicionarea pancreatitei acute când durerea are un debut brusc, apare la pacienţii obezi sau la cei care au consumat recent un prânz cu cantităţi crescute de lipide şi alcool. Diagnosticul acestei boli se pune doar prin coroborarea rezultatelor unor diferite proceduri medicale, precum: examenul de laborator şi studiile imagistice (radiografie, ecografie, CT, RMN). Laborator: creşterea amilazei (de peste 3 ori nivelul normal), creşterea lipazei (mai specifică decât amilaza).

Creşterea acestor enzime nu certifică întotdeauna prezenţa pancreatitei acute, ele putând avea valori crescute şi în alte boli: insuficiență renală, alte procese abdominale!!! Studiile imagistice: Radiografia toracică poate sugera prezenţa lichidului în cavitatea pleurală, colabarea anumitor zone din plămân (atelectazie). Radiografia abdominală nu este specifică (poate fi normală), dar poate evidenţia prezenţa calculilor biliari, anse intestinale dilatate.

Ecografia abdominală nu este utilă pentru vizualizarea pancreasului  (ascuns de gazele intestinale), dar utilă pentru evidenţierea etiologiei biliare (calculi în vezica biliară sau în ductul biliar comun). CT: este testul de elecţie, nefiind neapărat necesară pentru punerea diagnosticului. Ajută la exluderea altor diagnostice, identificarea complicaţiilor şi în stabilirea severităţii pancreatitei.

Pancreatita acuta – Tratament

În cazurile uşoare, tratamentul este de susţinere, acesta fiind, de obicei, suficient. În cazurile moderate şi severe este necesară spitalizarea pacientului, cel mai frecvent în unităţile de terapie intensivă.

Măsurile terapeutice sunt: Resuscitarea cu fluide: în formele uşoare se pot administra fluide, dar în formele moderate şi severe, iniţial trebuie evitate lichidele şi alimentele pentru că acestea determină o stimulare suplimentară a secreției enzimatice. Nutriţia: post alimentar/alimentaţie enterală/alimentaţie parenterală. În forma uşoară, se iniţiază nutriţia orală atât timp cât durerea şi greaţa permit.

Alimentaţia parenterală este indicată în caz de ileus, iar cea enterală după reluarea tranzitului intestinal. Analgezice: Tramadol, Mialgin, Fentanyl, nu morfină (doar în cazuri severe, când durerea nu cedează la alte antialgice), pentru că aceasta poate determina spasm al sfincterului Oddi. Pacienţii cu afectare pulmonară necesită administrare de oxigen suplimentar, iar cei în stare gravă sunt supuşi ventilaţiei asistate.

Intervenţie chirurgicală pentru cazurile severe de pancreatită acută cu necroză extinsă pentru a exciza zona de pancreas necrozată sau infectată. Un lucru important de amintit este faptul că intervenţia chirurgicală precoce creşte mortalitatea, tocmai de aceea se încearcă temporizarea acesteia cât se poate.

Complicaţiile pancreatitei acute sunt reprezentate de:

-pseudochistul pancreatic: colecţie de lichid, care se rezolvă de obicei spontan; dacă acesta persistă >6 săptămâni sau are o dimensiune >6 cm se va apela la drenaj endoscopic/chirurgical;
-sistemice: şoc, insuficiență renală, hemoragie gastro-intestinală;
-metabolice: creşterea trigliceridelor şi a glicemiei, scăderea calciului în sânge;
-infecţie: formarea unui abces pancreatic;
-ascită: apare ca urmare a ruperii ductului pancreatic principal, dar se poate întâlni şi în urma drenării pseudochistului.

Profilaxia pancreatitei acute

Pentru prevenirea acestei afecţiuni, pacientul trebuie să evite consumul de alcool şi să aibă un stil de viaţă echilibrat, care cuprinde un regim alimentar adecvat, cu creşterea aportului de produse ce conţin fibre şi fără exces de proteine şi lipide.

Autor: Brezeanu Razvan Marian- UMF Carol Davila

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!