barbat cu palpitatii la inima
Sub raport etiologic, palpitațiile pot fi produse de bătăi anormale ca intensitate, frecvență, ritm (aritmii), pot corespunde unor leziuni variate ale inimii (cu deosebire ale miocardului) sau pot să survină în cadrul unei afecțiuni cardiovasculare.

Palpitațiile: cauze și tratament

inscriere in comunitate de doctori

Palpitațiile sunt bătăi anormale ale inimii; ele reprezintă perceperea de către bolnav a acestor bătăi, sub diferite forme: mai energic sau mai frecvent, ca întreruperi momentane, ca lovituri regulate sau neregulate în regiunea inimii, în epigastru, în regiunea gâtului. Palpitațiile se însoțesc deseori de reacții neurovegetative și psihice, ca senzație de rău general, de amețeală, neliniște, spaimă, agitație, în general neplăcute, alarmante. Palpitațiile apar uneori și în condiții fiziologice: la un efort, la o emoție puternică; bătăile inimii devin atunci perceptibile chiar la o persoană normală, sănătoasă.

Mecanismul patogenic al palpitațiilor este dublu: bătăile inimii străbat până la planul conștiinței, datorită fie intensității, violenței sau neregularității lor, fie datorită scăderii pragului de excitabilitate a sistemului neurocardiac și a sistemului nervos central, care capătă însușirea de a le înregistra și a le transforma în senzații, în impresii conștiente.

Palpitații – Etiologie

Sub raport etiologic, palpitațiile pot fi produse de bătăi anormale ca intensitate, frecvență, ritm (aritmii), pot corespunde unor leziuni variate ale inimii (cu deosebire ale miocardului) sau pot să survină în cadrul unei afecțiuni cardiovasculare. Palpitația nu este așadar sinonimă cu aritmia și nici expresia neapărată a unei boli de inimă (așa cum au tendința a crede deseori bolnavii). Ea poate surveni și în afara oricărei afectări cardiace, prin simpla hiperexcitabilitate a miocardului, legată de cauze extracardiace.

Care sunt cauzele palpitațiilor?

Palpitațiile pot fi de cauză cardiacă sau de cauză extracardiacă.

Cauzele cardiace ale palpitațiilor pot fi:

  • aritmiile (mai ales extrasistolele, tahicardiile paroxistice, fibrilația atrială);
  • toate leziunile endo-mio-pericardice;
  • hipertensiunea arterială (cu cât inima este mai forțată, crește riscul de insuficiență ventriculară stângă).

Trebuie subliniat faptul că orice afecțiune cardiacă poate cauza palpitațiile.

Cauzele extracardiace ale palpitațiilor sunt foarte numeroase și foarte variate:

  • afecțiuni ale organelor vecine sau la distanță, influențând mecanic sau reflex asupra inimii: pleurezii masive, simfize pleurale retractile, afecțiuni mediastinale și diafragmatice, afecțiuni esofagiene, tumori splenice sau hepatice, colecistite, apendicite;
  • stări infecțioase cronice (în primul rând tuberculoza și deseori infecțiile de focar);
  • stări toxice cronice (tutun, alcool, cafea, ceai);
  • stări de slăbiciune, astenie, anemie, cașexie;
  • tulburări endocrine: hipertiroidism, climacteriu (perioadă de modificări fiziologice, psihice, funcționale ce marchează sfârșitul maturității), insuficiență ovariană;
  • tulburări neuropsihice: meningite, encefalite, tumori, dar mai ales stări de nervozitate, surmenaj, grijă, agitație, neliniște, nemulțumire, psihoze anxioase;
  • stări de distonie neurovegetativă cu simpaticotonie, labilitate – intitulate „cord iritabil”, „astenie neurocirculatoare”, „nevroză cardiacă” (stări uneori constituționale, primitive, alteori secundare unor cauze din cele enumerate).

Factorii de risc pentru palpitații

S-ar putea să aveți riscul de a dezvolta palpitații dacă:

  • sunteți foarte stresați;
  • aveți o tulburare anxioasă sau aveți atacuri de panică regulate;
  • sunteți însărcinată;
  • luați medicamente care conțin stimulente, cum ar fi unele medicamente pentru astm;
  • aveți o glandă tiroidă hiperactivă (hipertiroidism);
  • aveți alte probleme cardiace, cum ar fi aritmie, defecte cardiace, atac de cord anterior sau intervenții chirurgicale anterioare la nivelul inimii.

Investigații paraclinice și imagistice în cazul palpitațiilor

Principalele investigații în cazul unui pacient cu palpitații sunt:

  • o electrocardiogramă (EKG): ajută medicul dumneavoastră să detecteze nereguli în ritmul și structura inimii, care ar putea provoca palpitații. Testul va fi efectuat fie cu pacientul în repaus, fie în timpul exercițiului fizic (electrocardiogramă de stres);
  • monitorizarea holterului EKG (electrocardiograma ambulatorie): această metodă este pentru a înregistra un EKG continuu, de obicei timp de 24 până la 72 de ore, în timp ce se observă și notează activitatea inimii. Monitorizarea Holter este utilizată pentru a detecta palpitațiile inimii care nu sunt găsite în timpul unui examen EKG regulat;
  • ecocardiograma: acest examen neinvaziv prezintă imagini detaliate ale structurii și funcției inimii;
  • analizele de laborator vor fi solicitate după nevoie: o hemogramă (în cazul suspiciunii unei anemii), metabolism bazal (hipertiroidism);
  • un examen radiologic toracic (proces mediastinal, tuberculoză pulmonară).

Palpitatiile – Diagnostic

Diagnosticul pozitiv al palpitațiilor se face inițial pe baza descrierii bolnavului, palpitațiile fiind un simptom subiectiv. Important este să se facă diagnosticul etiopatogenic, fiindcă tratamentul trebuie făcut în raport cu substratul condițional. Trebuie înlăturate condițiile patologice care determină palpitațiile sau le întrețin.

Principala informație pe care medicul va trebui să o afle de la pacient este dacă acesta suferă de o afecțiune cardiacă sau nu. Dacă acesta prezintă probleme cardiace care ar putea condiționa palpitațiile sau daca acestea sunt subordonate unor condiții etiologice extracardiace.

Analiza clinică trebuie să înceapă cu examenul cordului și al aparatului circulator în general, pentru a preciza dacă este sau nu vorba de o afecțiune cardiovasculară. Indiferent de rezultatul investigațiilor menționate (dar mai ales dacă nu s-a descoperit o afecțiune a cordului) se trece mai departe la căutarea altor condiții etiologice care ar putea acționa ca factori determinanți  (când inima este sănătoasă) sau ca factori favorizanți sau predispozanți (atunci cand inima prezintă orice fel de afectare).

Urmărind obiectivele menționate, examenul clinic, paraclinic și imagistic se va desfășura în felul următor:

  • în anamneză se vor avea în vedere condițiile de viată, de muncă, eventualele înclinații toxicomane (cafea, alcool, tutun), eventualele nereguli în alimentație (mese neregulate, supraalimentație), nereguli ale menstruației (tulburări ovariene), nereguli în ritmul și intensitatea activității (surmenaj), stări psihice deosebite, anormale (emoții, insomnii, agitație) sau cel puțin condițiile care presupun o tulburare în echilibrul sistemului nervos (supărări, teamă, neînțelegeri);
  • examenul obiectiv clinic va explora în întregime organismul, iar astfel se poate ajunge la descoperirea unei apendicite, colecistite, unei afecțiuni gastrice, duodenale, colice, endocrinopatii, a unei afecțiuni neurologice, vertebrale;
  • analize de laborator (hemoleucogramă, creatinină, glicemie, transaminaze, ionogramă, hormoni tiroidieni);
  • o electrocardiogramă;
  • o ecocardiogramă;
  • o radiografie toracică.
Între cauzele posibile, cele neuropsihice joacă un rol deosebit de important în apariția palpitațiilor!

Aceste cauze trebuie căutate chiar atunci când se găsesc leziuni cardiace sau organice la distanță, care ar putea explica apariția palpitațiilor. Deseori stările nevrotice, de tensiune psihică, intervin ca factori  de accentuare ori de exprimare a palpitațiilor sau măcar ca factori de amplificare a reacției anxioase produse de palpitații. Asemenea cauze trebuie căutate cu mare delicatețe, cu simț psihologic!

Palpitații – Tratament

În principiu, tratamentul palpitațiilor urmărește două obiective:

  • scăderea excitabilității sistemului nervos și a sistemului neurocardiac;
  • combaterea condițiilor etiologice determinate, favorizante, predispozante, cărora le sunt subordonate palpitațiile.

Așadar, un tratament general, sedativ, aplicabil oricăror palpitații, indiferent de cauză (tratament patogenic) și un tratament special, particular bolnavului, individualizat cu condițiile etiologice (tratament cauzal).

Tratamentul general constă, în primul rând, în măsuri sedative nemedicamentoase:

  • liniștirea bolnavului prin calm, explicații asupra lipsei de semnificație gravă a palpitațiilor;
  • așezarea bolnavului culcat, într-un loc liniștit;
  • comprese reci pe regiunea precordiala sau chiar o pungă cu gheață;
  • până la aducerea medicamentelor adecvate, se poate da bolnavului apă cu zahăr.

Ca medicație sedativă se va recurge la: tinctură de valeriană, Extraveral, Pasinal, Bromoval, Validol. Doza va fi hotărâtă de medicul dumneavoastră.

Tratamentul special se face în raport cu cauza determinată a palpitațiilor.

Palpitații – Complicații

Palpitații cauzate de o afecțiune cardiacă pot determina următoarele complicații:

  • pierderea cunoștinței: în cazul în care inima bate rapid, tensiunea arterială poate scădea, făcându-vă să vă pierdeți cunoștința. Acest lucru ar putea fi mai probabil dacă aveți probleme cu inima, cum ar fi boala cardiacă congenitală sau alte probleme cardiace;
  • stop cardiac: rar, palpitațiile pot fi cauzate de aritmii care pun în pericol viața și pot determina încetarea inimii;
  • accident vascular cerebral: dacă palpitațiile se datorează unei afecțiuni în care camerele superioare ale inimii (atriile) se contractă ineficient în loc să bată în mod corespunzător (fibrilație atrială), sângele stagnează la acest nivel și produce formarea de cheaguri. Dacă un cheag ajunge la nivelul creierului poate bloca o arteră provocând un accident vascular cerebral.
  • insuficiență cardiacă: acest lucru poate rezulta în cazul în care inima dumneavoastră nu pompează suficient pentru o perioadă prelungită din cauza unei aritmii, cum ar fi fibrilația atrială. Uneori, controlul unei aritmii care cauzează insuficiență cardiacă poate îmbunătăți funcția inimii.

Ce faci când ai palpitații?

Cel mai potrivit mod de a trata palpitațiile la domiciliu este să evitați declanșatoarele care cauzează simptomele. Încercați să faceți următoarele lucruri:

  • reduceți stresul: încercați tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, yoga, respirația profundă;
  • evitați consumul de tutun, cofeină, băuturi energizante care vă fac inima să bată rapid sau neregulat;
  • evitați produse ilegale cum ar fi, cocaina și amfetaminele care vă provoacă palpitații;
  • atunci când aveți palpitații, consumați un pahar de apă (deshidratarea poate fi o cauză a palpitațiilor).

Sfaturi pentru o inimă sănătoasă

Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a vă proteja împotriva bolilor de inimă. Iar în continuare vom discuta despre aceste aspecte:

  • este recomandată activitatea fizică moderată cel puțin 30 de minute pe zi;
  • țineți sub control colesterolul „rău” (LDL), evitând să consumați grăsimi saturate (carne grasă, smântână). Următoarele alimente scad colesterolul și nu ar trebui să lipsească din alimentația dumneavoastră: migdalele, uleiul de măsline, sparanghelul, fulgi de ovăz, țelina, fisticul, afine, roșii, avocado;
  • alimentația dumneavoastră să fie compusă din fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe;
  • verificați-vă tensiunea arterială: trebuie subliniat faptul că o creștere a tensiunii arteriale nu are mereu simptome. Mâncați sănătos, faceți sport și luați-vă medicamentele dacă este cazul;
  • aveți grijă la greutatea dumneavoastră: obezitatea crește riscul bolilor cardiovasculare;
  • diabetul zaharat, de asemenea, crește riscul bolilor cardiovasculare: aveți grijă la alimentație si la nivelul glicemiei din sânge;
  • renunțați la fumat: există multe beneficii în ceea ce privește oprirea fumatului, inclusiv scăderea șanselor de a dezvolta boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, boli pulmonare.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!